Avertizare de la meteorologi emisă pentru 13 județe unde sunt anunțate ninsori consistente, rafale puternice de vânt și viscol. Până marți, pe 29 decembrie, specialiștii Administrației Naționale de Meteorologie nu au vești tocmai bune, iar fenomenele de iarnă se extind la nivel național.Iată care sunt avertizările și alertele pentru următoarele zile:Avertizare meteorologică: 26 decembrie, ora 10:00 […]
decembrie 26, 2020
Comisia Europeana a decis, saptamana trecuta, amanarea cu un an a implementarii regulilor pentru agricultura ecologica si a supus dezbaterii publice o serie de masuri privind agricultura ecologica.
„Comisia are ca prioritate asigurarea faptului ca sectorul agriculturii ecologice dispune de instrumentele adecvate, precum si de un cadru juridic functional si consensual, esential pentru atingerea obiectivului de a aloca agriculturii ecologice 25% din suprafata terenurilor agricole. Noul regulament privind produsele ecologice ofera o baza solida, insa legislatia secundara care urmeaza sa fie adoptata trebuie sa fie la fel de rezilienta”, se arata intr-un comunicat al Executivului UE.
Astfel, in urma solicitarilor statelor membre, a Parlamentului European, a tarilor terte si a altor parti interesate, Comisia a propus, printre altele, amanarea cu un an a intrarii in vigoare a noii legi privind agricultura ecologica, de la 1 ianuarie 2021 la 1 ianuarie 2022.
„Agricultura ecologica va fi un aliat esential in tranzitia catre un sistem alimentar mai sustenabil si o mai buna protectie a biodiversitatii. Comisia va sprijini sectorul agriculturii ecologice in vederea atingerii obiectivului de a avea 25 % din suprafata terenurilor agricole in regim ecologic pana in 2030, furnizand cadrul politic si juridic adecvat”, sustine Janusz Wojciechowski, comisarul european pentru agricultura si dezvoltare rurala.
Comisia vrea ca noul plan de actiune privind agricultura ecologica sa fie adoptat la inceputul anului 2021.
Planul de actiune pentru agricultura ecologica va contribui la stimularea sectorului, atat la nivelul cererii, cat si la nivelul ofertei, fiind organizat in jurul a trei puncte principale:
stimularea cererii de produse ecologice, mentinandu-se totodata increderea consumatorilor;
incurajarea cresterii sectorului agriculturii ecologice in UE;
consolidarea rolului productiei ecologice in lupta impotriva schimbarilor climatice si a pierderii biodiversitatii, inclusiv in gestionarea durabila a resurselor.
Amanarea a fost solicitata initial de statele membre, de Parlamentul European, de tarile terte si de alte parti interesate din cauza complexitatii si a importantei legislatiei secundare in curs de elaborare. Ca urmare a crizei cauzate de coronavirus, activitatea de elaborare a legislatiei secundare a incetinit. Amanarea are rolul de a acorda timp suficient pentru derularea consultarilor si pentru efectuarea controlului legislativ necesar.
The post Planul pentru agricultura ecologica, amanat de UE cu un an. Care este motivul deciziei? first appeared on StiriAgricole.ro.
decembrie 25, 2020
Programul de Guvernare 2021-2024 al MINISTERULUI AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE
Agricultura românească trebuie să își consolideze performanţele și să devină competitivă pe
termen lung, fără dependenţe sau vulnerabilităţi generate de: accesul dificil la finanţare, fragmentarea terenurilor, lipsa forţei de muncă sau capriciile vremii. Cât timp micile exploataţii funcţionează la nivel de subzistenţă și numeroase terenuri rămân necultivate, agricultura nu poate deveni o sursă durabilă de creștere economică.
Producătorii mici și mijlocii trebuie susţinuţi pentru a asigura nevoile pieţelor locale, iar marii fermieri trebuie sprijiniţi pentru a rămâne conectaţi la pieţele naţionale și regionale. Reformarea exploataţiilor agricole, absorbţia fondurilor europene și simplificarea administrativă constituie tot atâtea direcţii clare în care România trebuie să facă pași hotărâţi și ireversibili.
O nouă strategie agricolă va trebui să se concentreze atât pe compensarea deficitului în finanțarea de bază – prin instrumentul subvențiilor directe – și marketizare – prin folosirea instrumentelor dezvoltării regionale – cât și pe tehnologizarea înaltă – prin agricultură inteligentă.
Obiectivul marketizării agriculturii urmărește ieșirea din cercul vicios prin care exportăm materii prime, deci implicit și subvenţii, și importăm produse cu valoare adăugată ridicată. România este în prezent campioana exporturilor de cereale: înregistrăm producţii record, a căror valoare adăugată este însă scăzută, dar importăm masiv alimente și produse alimentare.
Acest model economic volatil, bazat pe consum și pe neglijarea investiţiilor, a fost promovat cu nepricepere până acum și a generat deficite record la nivelul balanţei comerciale agro-alimentare. Agricultura are nevoie acum de o abordare strategică, pentru creșterea eficienţei sectoriale și pentru valorificarea oportunităţilor de dezvoltare existente. România poate să aibă o economie agrară tehnologizată, profesionalizată și sustenabilă.
Se impune o mai bună mobilizare a resurselor locale și este nevoie de o strategie de dezvoltare a infrastructurii, serviciilor și patrimoniului rural. Publicul larg trebuie să poată avea acces la hrană de calitate, iar alimentele românești, produse responsabil și cu grijă pentru sănătatea consumatorilor, trebuie să devină brand consolidat pe piaţa locală, naţională și regională.
Ne propunem modernizarea agriculturii prin implementarea unor politici publice de creștere a competitivităţii economice sectoriale, astfel încât, mica exploataţie agricolă să devină eficientă și să nu mai fie mijloc informal de protecţie socială, profund dependentă de stat. Instrumentele publice de sprijin să încurajeze capitalizarea, industrializarea agriculturii și modernizarea infrastructurii rurale, iar agricultura românească să valorifice oportunităţile accesului la fonduri europene și piaţa internă și să promoveze forme de susţinere echitabilă a tuturor fermierilor.
De asemenea ne propunem să încurajăm agricultura ecologică, sănătoasă, care se regăsește în profilul tradiţional al ţăranului roman și să extindem metodele de producţie de înaltă precizie și agricultură avansată prin strânsă legătură între cercetarea autohtonă și activităţile agricole, utilizând inteligent resursele de apă, sol și soiuri ameliorate genetic.
Competitivitatea activităților din agricultură poate fi susținută extensiv prin proiecte publice care vor sprijini parteneriatele între instituțiile statului și capitalul privat, și, intensiv, prin utilizarea noilor tehnologii grupate sub sintagma „Agricultura 4.0”.
În acord cu Politica Agricolă Comună, obiectivele noastre generale sunt favorizarea unui sector agricol inteligent, rezistent și diversificat, care să asigure securitatea alimentară, acțiuni consolidate de protecția mediului și atenuarea schimbărilor climatice, conform obiectivelor UE, precum și consolidarea relațiilor și serviciilor socio-economice în zonele rurale.
Viziune pe termen mediu
Pentru perioada de programare 2021-2027 fondurile europene destinate Politicii Agricole Comune (PAC) vor fi acordate statelor membre pe baza Planului Național Strategic PAC, și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Sectorul agricol și spațiul rural vor avea ca instrument prioritar de dezvoltare Planul Național Strategic (PNS), prin intervențiile financiare prevăzute în cadrul acestuia, aferente exercițiului financiar următor (2021 – 2027).
Bugetul PAC de care va beneficia România în perioada următoare de programare va fi de 21,678 miliarde de Euro.
Comparativ cu luna noiembrie 2019, moment până la care nu au fost efectuate demersuri în direcția stabilirii liniilor de finanțare pentru viitorul PAC, au fost realizate etape semnificative din elaborarea efectivă a Planului Național Strategic.
Până la această dată au fost definitivate analiza SWOT și analiza nevoilor de finanțare fundamentate pe baza evaluării socio-economice, agricole și de mediu aferente, au fost realizate consultări cu mediul asociativ pentru stabilirea direcțiilor de acțiune viitoare. Sprijinul prin Planul Național Strategic 2021- 2027 al României se va concentra pe atingerea următoarelor obiective:
• promovarea unui sector agricol inteligent, rezilient și diversificat care să asigure securitatea alimentară;
• consolidarea orientării către piață și creșterea competitivității;
• îmbunătățirea poziției fermierilor în lanțul valoric.
În conformitate cu actuala propunere de Regulament, schemele de plăți directe și măsurile de piață, cu finanțare din FEGA, vor contribui împreună cu intervențiile de dezvoltare rurală la atingerea obiectivelor specifice PNS. Pornind de la analiza socio-economică realizată la nivelul MADR cu sprijinul partenerilor sociali, sprijinul pentru dezvoltarea sectorului agricol şi a spațiului rural se va concentra în special pe sprijinirea fermelor de familie şi întinerirea generațiilor de fermieri, pe investiții în procesarea produselor agricole pentru crearea de valoare adăugată.
Direcții de acțiune
• Investiții în modernizarea, restructurarea şi creșterea competitivității fermelor, cu accent
pe fermele de familie;
• Instalarea tinerilor fermieri;
• Sprijin pentru cooperare în vederea integrării producției pe lanțul agroalimentar;
• Gestionarea riscurilor la nivel de fermă;
• Investiții în crearea şi dezvoltarea valorii adăugate prin procesarea şi marketingul produselor agro-alimentare;
• Investiții în infrastructura de irigații;
• Cooperare în vederea inovării, respectiv dezvoltarea de noi practici care să răspundă la nevoile specifice ale fermierilor;
• Plăți compensatorii pentru angajamente în materie de mediu și climă și alte angajamente,
constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice anumitor zone.
• Fructificarea oportunitatii oferite de ecoscheme in noul regulament al Politicii Agricole Comune, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are în lucru alte trei proiecte importante care urmează să fie finanțate prin Planul Național de Reziliență și Redresare Economică (PNRR) si prin Planul National Strategic.
Acestea vizează:
• strategia de gestionare a apei (infrastructura de irigații, infrastructura de desecare/drenaj, lucrări de combatere a eroziunii solului, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină și creșterea precipitațiilor)
• crearea unei rețele naționale de centre de colectare, depozitare, procesare și distribuție a
produselor românești
• finantarea de asocieri agricole, acoperind cheltuieli de infiintare si functionare si lansarea
de linii dedicate lor pentru dezvoltarea de depozite (food hubs).
decembrie 25, 2020
Un fermier cu peste 1.200 de ovine și caprine, obligat să rămână izolat peste cele 14 zile recomandate, din cauza COVID-19, este revoltat că nu poate să-și trateze animalele! Până acum i-au murit 17 capre și oi pentru că nu a putut ajunge la ele pentru efectuarea tratamentelor care erau programate în această perioadă.Eusebiu Marin […]
decembrie 25, 2020
Fermier achitat într-un dosar de fraudă cu fonduri europene! Tribunalul Constanța a hotărât achitarea lui Gima Stere, fermier trimis în judecată, în 2018, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete pentru accesarea sprijinului de instalare ca tânăr fermier. Sentința nu este definitivă.Potrivit unui comunicat Direcției […]
decembrie 25, 2020
Crescătorii de vaci din rase de lapte sau carne primesc în luna decembrie o serie de subvenții directe și ajutoare de stat pentru anul în curs. Din 20 decembrie fermierii care cresc vaci beneficiază de mai multe scheme de plată derulate prin Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA).Iată care sunt cele 5 plăți […]
decembrie 25, 2020
La final de an, vârful MADR transmite gânduri bune pentru toți agricultorii
decembrie 24, 2020
Florin Cîțu este noul premier al României, iar Adrian Oros ministrul Agriculturii după ce guvernul Cîțu a trecut de votul de învestitură din Parlament cu 260 de voturi ”pentru”.După ce toți cei 18 miniștri propuși de coaliția majoritară, formată din PNL, USR PLUS și UDMR, au primit aviz favorabil de la Comisiile de specialitate din […]
decembrie 23, 2020
Aplicarea elementelor secundare (macroelemente – S, Ca, Mg) este încă restrânsă, iar în prezent devine tot mai actuală motivația și oportunitatea aplicării în sisteme de fertilizare diferențiate, cu o integrare eficientă a compozițiilor fertilizante cât mai complexe.
Retrospectiva domeniului practic arată că s-au abordat anterior compoziții fertilizante simple (preponderent cu N), apoi tot unilateral, cele complexe NP și în ultimele două-trei decenii s-au introdus mai larg la anumite culturi (agricole și horticole) complexele NPK. Se poate afirma că aplicarea integrată a sulfului, calciului și magneziului în perioada actuală este extrem de restrânsă și chiar neconcludentă.
Cerințele actualizării acestora în fertilizare sunt multiple – în primul rând, structura actuală a plantelor de câmp și horticole deține culturi cu consum specific ridicat în aceste elemente (rapiță, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, leguminoase pentru boabe, legume în câmp și spații protejate ș.a.), apoi obiectivele calitative și cantitative de producții implică o complementaritate a S, Ca, Mg față de NPK, reciprocitate în efecte și interacțiuni – S și Mg fac mai eficiente rolurile azotului prin randament fotosintetic și proteic, Mg este alături de N și Ca garantul unor stări de vegetație normale, sănătoase, rezistente la factori multipli de stres. Nu trebuie neglijat nici principiul de restituire și compensare a elementelor prelevate (exportate) din sol cu recoltele, mai ales că pierderile acestea sunt semnificative pentru Ca (valabile la majoritatea culturilor foarte productive), la S concomitente cu reducerea conținutului de humus, iar la Mg sunt permanente cu procesele de debazificare din soluri și consum productiv.
Introducerea în fertilizare a elementelor S, Ca, Mg se poate realiza cu combinații simple (CAN – cu N, Ca + Mg), complexe NP+ și complexe NPK+.
Floarea soarelui, pentru producții de 3-4 t/ha semințe, cu consum specific (Cs kg/t) – 50 N, 30 P2O5, 60 K2OPorumb – pentru producții de 10-12 t/ha boabe cu Cs kg/t 28 N, 18 P2O5, 30 K2O, 12 CaO, 4 MgO, 3 S-solubil., 35 CaO, 20 MgO, 12 S-solubil.
Variante fertilizare (la alegere)
Sistemele de fertilizare propuse dezvoltă efectele interacțiunii și complementarității elementelor, cunoscut fiind că fertilizarea de bază și starter asigură o răsărire mai rapidă și uniformă, întrucât în această perioadă condițiile ecologice de regulă sunt atipice, cu deficit de umiditate. Aportul de S+Mg (de bază) și alte complementarități create fazial sau prin microelemente asigură producții mari și de calitate.
Porumb – pentru producții de 10-12 t/ha boabe cu Cs kg/t 28 N, 18 P2O5, 30 K2O, 12 CaO, 4 MgO, 3 S-solubil.
Variante de fertilizare (la alegere)
Sistemele de fertilizare la porumb au la bază doze ridicate de elemente nutritive, echilibrate, cu interacțiune complementară ce determină valorificarea suplimentară a interacțiunii NPK, potențată de îmbunătățirea nutriției prin aport concomitent și fazial, cu S+Mg sau cu S+Ca+Mg+B+Zn.
Sfecla de zahăr – cu productivitate ridicată – 60-80 t rădăcini/ha cu Cs kg/t – 6 N, 4 P2O5, 8 K2O, 4 CaO, 3 MgO, 2 S-solubil.
Variante de fertilizare (la alegere)
La sfecla de zahăr, pentru productivitatea ridicată, se asigură cantitativ și sortimental necesarul de elemente fertilizante, inclusiv pentru prevenirea unor sensibilități la insuficiențele de K, Ca, Mg, iar dintre microelemente, la B. Carența de B este frecventă pe solurile alcaline, pe cele nisipoase și accentuată la deficitul de umiditate.
Promovarea unor sortimente complexe noi se leagă diferențiat și integrat de necesarul culturilor, diversitatea ridicată a solurilor și obiectivele cantitative și calitative ale tehnologiilor.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) anunță finalizarea, în 2020, a peste 51.800 metri cubi de capacități de stocare a gunoiului de grajd.
Cu 30 de platforme comunale pentru gunoiul de grajd finalizate și încă 29 contractate, aflate în diverse faze de implementare, la care se adaugă o stație de compostare, MMAP pune la dispoziția crescătorilor de animale din comunele finanțate, numai în anul 2020, capacități de stocare a gunoiului de grajd de peste 51.800 de metri cubi. Aceste investiții se adaugă celor peste 100 deja finalizate în perioada 2002-2019.
Bilanțul Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” (CIPN), la finalul anului 2020, se încheie favorabil, cu toate obiectivele atinse, chiar în contextul dificultăților apărute ca urmare a pandemiei COVID-19.
Proiectul, finanțat de Guvernul României dintr-un împrumut acordat de Banca Mondială și implementat de MMAP, se află la jumătatea perioadei de implementare. Bugetul total alocat actualei faze de Finanțare Adițională a Proiectului, în perioada 2017-2022, este de aproximativ 50 de milioane de euro, din care 48 de milioane de euro din împrumutul de la Banca Mondială și aproximativ 2 milioane de euro din contribuțiile locale.
Proiectul CIPN are ca obiective specifice realizarea de investiții, la nivelul comunelor, în infrastructura de prevenire a poluării cu nitrați a apelor, întărirea capacității de monitorizare și raportare a României către Comisia Europeană, cu privire la situația apelor subterane și de suprafață, și, nu în ultimul rând, informarea fermierilor cu privire la bunele practici agricole, a căror aplicare să ducă la reducerea poluării cu nitrați a apelor.
Platformele construite la nivel comunal, împreună cu setul de utilaje aferent (un tractor, două remorci, un încărcător frontal, o mașină de împrăștiat compostul și o cisternă vidanjă) deservesc fermierii mici și gospodăriile de subzistență care cresc animale. Sistemul public de colectare, gestionat de fiecare autoritate locală beneficiară, asigură managementul gunoiului de grajd în comunele respective, sprijinindu-i pe crescătorii de animale în respectarea cerințelor Directivei Nitrați, implicit în accesarea de fonduri europene destinate agriculturii și dezvoltării rurale prin APIA și AFIR.
În anul 2020, au fost finalizate 30 de platforme comunale pentru gunoiul de grajd, în valoare totală de 30,22 milioane de lei. Pe lângă acestea, au fost contractate 29 platforme, în valoare totală de 33,85 milioane de lei și prima stație de compostare a gunoiului de grajd, în valoare de aproximativ 2,39 milioane de lei. Au fost livrate 27 de seturi de echipamente pentru platforme, în valoare totală de aproximativ 14 milioane de lei.
În planul informării fermierilor cu privire la respectarea bunelor practici agricole, continuă implementarea rețelei naționale de transfer de cunoștințe către fermieri. Participanții au ocazia să schimbe informații între ei, cu autorități locale și, în special, cu fermieri de succes, care respectă bunele practici agricole.
Totodată, campania națională de informare a continuat, în anul 2020 accentul fiind pus pe comunicarea online, realizată prin portalul web www.apanoastra.ro și prin pagina de Facebook Apa Noastră. O componentă importantă a fost cea educativă, copiii fiind implicați în concursul național de desen „SuperEroii lui Picurici” și în competiția din cadrul jocului educativ online „Droplex”, ambele cu premii importante. Au continuat intervențiile specialiștilor în emisiuni informative TV și cele ale Ambasadorilor Proiectului, în mass-media și social media.
Monitorizarea impactului proiectului se face prin evaluarea unor indicatori cheie, cu ajutorul unor sondaje în rândul gospodăriilor, la începutul, la jumătatea și la finalul proiectului.
La jumătatea perioadei de implementare a Finanțării Adiționale a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”, s-a constatat o creștere a indicatorilor cheie, față de începutul Finanțării adiționale a CIPN, între care enumerăm: populația care consideră că bălegarul poate fi sursă de poluare a apei a crescut de la 49,9% la 53,2%, notorietatea medie a Codului de Bune Practici Agricole (CBPA) a crescut de la 27,9% la 38,5%, companii agricole care respectă normele CBPA a crescut de la 68,5% la 72,5%, notorietatea proiectului CIPN a crescut de la 29,6% la 37,7%, iar conștientizarea necesității unei platforme comunale pentru gunoiul de grajd a crescut de la 21,5% la 57,7%!
„Preocupările României pentru prevenirea poluării cu nutrienți din surse agricole, respectiv pentru alinierea la prevederile Directivei Nitrați, au început încă înainte de aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2002. Atunci a fost demarat proiectul pilot care avea să devină actualul proiect «Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți».
Specialiștii Ministerului, cu sprijinul Băncii Mondiale, au reușit, în toți acești ani, să dezvolte o infrastructură foarte necesară reducerii acestui fenomen de poluare cu nitrați a surselor de apă. Și, poate mai important, au reușit să atragă atenția fermierilor și gospodarilor asupra practicilor incorecte, care generează acest tip de poluare.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va continua demersurile sale de a sprijini agricultura sustenabilă, care aduce plus-valoare fermierilor și care respectă mediul în care cu toții trăim” a declarat Mircea Fechet, ministrul mediului, apelor și pădurilor.
Pentru anul 2021, Proiectul CIPN își propune finalizarea investițiilor deja contractate (în valoare de aproximativ 34 milioane de lei) și începerea execuției pentru restul de 22 investiții, care se vor contracta (tot în 2021), în valoare totală de 32 milioane lei. De asemenea, în cadrul Proiectului va fi dezvoltată o aplicație informatică dedicată automatizării monitorizării și raportărilor către Uniunea Europeană. Restul activităților va continua, adaptate la constrângerile existente ca urmare a pandemiei COVID-19.
Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” este parte a demersurilor Guvernului României de asigurare a implementării Directivei Nitrați, prin care se urmărește reducerea poluării cu nutrienți din surse agricole. Managementul gunoiului de grajd la nivel de comună este o preocupare principală a Proiectului, având în vedere că, la ora actuală, în România sunt peste 3 milioane de ferme mici, de subzistență, care nu au capacitatea de a implementa individual măsurile necesare prevenirii poluării solului și a apei freatice.
Conform multiplelor studii de specialitate, poluarea apelor cu nitrați este cauzată de o gestionare improprie a fertilizanților (naturali sau chimici) și poate conduce la probleme grave de mediu (eutrofizare – fenomen care afectează grav echilibrul ecosistemele acvatice), dar mai ales la consecințe asupra sănătății populației. Afecțiunea ceai mai gravă, methemoglobinemia reprezintă o reducere a capacității sângelui de a transporta oxigenul, care se manifestă prin cianoza pielii, anxietatea și confuzie pe măsură ce boala se agravează.
Din păcate, în România încă se înregistrează cazuri de methemoglobinemie, iar cei mai vulnerabili în fața acestei afecțiuni sunt bebelușii care sunt hrăniți cu lapte preparat cu apă din surse poluate cu nutrienți. Afecțiunea se mai numește și boala albastră a sugarului sau cianoza infantilă.
Proiectul CIPN, finanțat de Guvernul României, dintr-un împrumut de la Banca Mondială, este în a doua fază, cea de finanțare adițională. Proiectul inițial a demarat în 2008 și s-a încheiat în 2017 și a finanțat un număr de 86 de platforme de management de gunoi de grajd. Finanțarea adițională a proiectului a fost alocată pentru cinci ani, până în martie 2022. În această fază a proiectului vor fi finanțate peste 90 de comunități locale.
decembrie 23, 2020