Categorie: Noutăți

Stadiul plății regulare pentru anul de cerere 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, începând cu data de 02 decembrie 2020, Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat autorizarea plăților finale, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020.

Până la acest moment, s-au autorizat la plată un număr de 602.661 fermieri, reprezentând un procent de 73,42 % din numărul total al fermierilor eligibili care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020.

Suma totală autorizată la plată este de 348.000.643 euro, din care:

    – 305.694.878 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

    – 35.286.413 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

    – 7.019.352 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Totodată, informăm că în perioada 16 octombrie 2020 și până în prezent, APIA a efectuat plăți în valoare totală de 1.770.724.884 euro, aferente Campaniei 2020.

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale aferent Campaniei 2020, respectiv de până la 70 % în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

GLISSANDO

GRUPUL DE FIRME GLISSANDO

„Un grup, o echipă, un investitor”

Grupul de firme Glissando a luat ființă în anul 1991, la Timișoara, în capitala Banatului, odată cu fondarea companiei Glissando SRL. De la început, domeniul de activitate a fost comercializarea produselor pentru agricultură și protecția plantelor.

În prezent, compania Glissando, deține o rețea națională de 18 depozite cu peste 20.000 mp suprafață destinată depozitării și o rețea de 49 fitofarmacii, cu peste 3000 mp suprafață de vânzare cu amănuntul, fiind una dintre companiile de top în domeniu.

La 30 de ani de la data înființării, Grupul Glissando are mai mult de 240 de angajați, o cifră de afaceri consolidată de 40 milioane euro și se mândrește cu un capital integral românesc.

Diversitate

GLISSANDO oferă o gamă variată de pesticide, o paletă diversă de fertilizanți și un bogat sortiment de semințe pentru agricultură.

Respect

Echipa GLISSANDO tratează fiecare client cu atenția cuvenită, oferind servicii de consultanță premergătoare vânzării și asistență post-vânzare.

Integritate

GLISSANDO – “Un grup, o echipă, un investitor”

Prezența de 30 de ani pe piața românească, investițiile susținute, reprezintă garanția seriozității și integrității GLISSANDO.

Produse

  • DEZINFECTANȚI
  • PROTECȚIA PLANTELOR
  • FERTILIZANȚI
  • SEMINȚE
  • BIOCIDE
  • SUBSTRATURI
  • FOLII AGRICULTURĂ
  • PLASE PROTECȚIE
  • TUTORI & CLEME & SÂRMĂ
  • PULVERIZATOARE & STROPITORI
  • SISTEME IRIGARE
  • MOTOUTILAJE
  • GARDURI ELECTRICE
  • OFERTE PESTICIDE GLISSANDO

Servicii

  • Depozitare
  • Siloz
  • Ambalare
  • Consultanță
  • Ghiduri

CONTACT

Adresă:

Strada Gării nr. 15,

Timișoara – 300167

România

Tel: 0256 49 77 02

Email: office@glissando.ro

Pagină web: www.glissando.ro

ALECAIA newsletter: Irrigation in Agriculture

Newsletter-ul Alecaia are rolul de a prezenta noi tehnologii digitale și alte inovații aplicabile în domeniul agriculturii. În acest articol sunt prezentate aplicații noi pentru sisteme de irigare, în contextul în care România are sub 1 mil. ha de terenuri irigate.

Tehnologiile prezentate au fost dezvoltate în zone aride din Israel, și au fost selectate pentru că vin cu inovații ce reduc pierderile de apă și automatizează gestionarea sistemului, crescând astfel profitul și nivelul de sustenabilitate.

Viridix este un sistem automatizat care integrează date de climă și mediu cu o rețea de senzori de umiditate ai solului instalați pe câmp. Senzorii sunt construiți să fie doar „plantați”, fără să fie nevoie de întreținere. Datele sunt procesate de un sistem cu inteligență artificială care informează sistemul de irigare.

Autonomous Pivot este gândit pentru sistemele de irigare de tip pivot (central). Această tehnologie măsoară umiditatea solului folosind un radar și monitorizează simptomele plantelor, ambele producând rezultate în urma unor analize prin sistem cu inteligență artificială.

Tevatronic vine cu rețele de senzori fără fir ce măsoară umiditatea, temperatura și tensiunea superficială a lichidelor, permițând agricultorilor, horticultorilor și pomicultorilor să optimizeze consumul în mod manual sau automat.

DriftSense, ultima tehnologie din listă, nu este o aplicație pentru irigații, ci pentru aplicarea inteligentă a pesticidelor. Acest sistem analizează și optimizează în timp real dispersia pesticidelor în funcție de particularitățile parcelei și de condițiile de mediu și lucru, aducând economii de substanțe și reducând poluarea.

Mai jos, newsletter-ul original continuă în limba engleză.

Due to the very bad drought this year in Romania, this newsletter will focus on irrigation technologies and start-ups active in this domain. Irrigation has already been known to the Egyptians thanks to the Nile River some 5’000 years ago.

The general problem is delivering water to an area where plants are grown with (temporary) low natural rainfall. An irrigation system can help by delivering water where it is needed for agriculture and gardening. It is very important to get as much water as possible to the plant or into the soil. However, water loss can be as high as 50%. Thus, it is crucial to get the right technology to save water and costs.

 In Romania, less than 1 Mio hectares of land are irrigated, out of the 8.5 Mio hectares of arable land.

Hereinafter, a few start-ups have been identified, which are bringing new technologies to the market in the precision irrigation domain aiming to increase the farmer’s profitability by optimising water usage, decreasing maintenance cost and freeing up time to devote to other tasks due to automation.

These technologies can also be interesting to input providers and grain originators in order to help maintain more stable crops. It can be delivered to farmers as an additional service, increasing loyalty and trust between partners, while helping to mitigate risks and keeping yields at the desired levels.

Viridix, Israel:

By combining accurate and timely water potential data with additional information such as weather, irrigation protocols and soil characteristics, Viridix simplifies and automates one of the most important activities in farming – optimal irrigation to increase productivity, reduce resources and improve sustainability.

Their technology called RooTense requires no maintenance and is easy to use. It’s an IoT (Internet of Things – many connected devices) based solution that is using AI (Artificial Intelligence) and machine learning (computer algorithms automatically improving through experience) to deliver precision irrigation with the ability to automate the full irrigation cycle.

Their patent pending sensor that requires no maintenance or calibration, measures the water potential, meaning the available water to the roots with the specific conditions in the soil at the moment (soil content, water conditions, temperature etc.). The collected data is sent to a cloud, where it is stored and provides real-time feedback.

Autonomous Pivot, Israel:

Feeding a 9-Billion-person planet is estimated to require a 60% increase in agricultural production with a simultaneous 15% decrease in water usage. Growers are experiencing low farm profitability levels and must minimise input costs and maximise effectiveness of inputs.

Autonomous Pivot wants to enable farmers to maximise yield and reduce costs by turning center-pivot irrigation systems (see pictures below) into robotic platforms for autonomous irrigation, fertigation, and crop protection. It uses the world’s first on-pivot Ground Penetrating Radar for continuous, non-invasive sensing of soil water content, together with deep learning and AI (Artificial Intelligence) agronomist technologies. The technology automates symptom detections (to see if the plant has some deficiencies), AI agronomist planning and other autonomous actions.

Some of the key challenges include reliable soil moisture data, reliable nitrogen level data, level of autonomy and keeping the system cost low at around USD 2’000.

Their solution:

200 soil moisture sample points at the price of one soil sensor as opposed to current providers offering only single point soil moisture sensors while a particular field can vary a lot within its parameter.

Center pivots dominate the pressure irrigation systems and the market is expected to grow substantially over the next years.

Tevatronic, Israel:

Tevatronic helps farmers with the most complex daily task, trying to adjust irrigation in order to keep high productivity while optimising water usage. Decision support system includes wireless tensiometers (instrument used to measure the surface tension of liquids or surfaces) and air & soil temperature and humidity sensors. Farmers can adjust irrigation amounts and timing based on real-time data from fields or greenhouses. The system is capable of deciding when and how much to irrigate. Can execute the irrigation decision without human intervention. Suitable for irrigation and fertilization control for most plant varieties growing in open fields, orchards or greenhouses.

DriftSense, Israel:

The last start-up presented here is DriftSense active in a different area – minimising pesticide drift.

Pesticide application is necessary but inaccurate. In average, over 75% of pesticides sprayed are lost to the air (USD 12 Billion annual loss by drift in USA), creating airborne hazardous drift severely damaging humans & animals, crops and environment. Main cause is suboptimal timing, not taking into consideration current local meteorological conditions, exact chemical properties of substances used, and regulatory limitations resulting in lower yields, wasted manpower, growing pest resistance, misused resources and exposure to regulatory actions.

Their solution to avoid this is based on state-of-the-art technologies in analytical chemistry, meteorological  and dispersion modeling. The system accumulates historical plot-specific data to build a dynamic plot profile predicting accurate timing recommendations for spraying of each plot in order to maximise accuracy and efficiency. Focus is on drift rather than plant or pest and considering all factors affecting it.

For most of the above technologies, the cost is not a huge issue as the business model is Software as a Service (SaaS) starting annually at around USD 2’000 and the savings should definitely surpass the cost.

Please excuse the technical nature of the above descriptions, with which agronomists are more at ease than the rest of us but it is, nevertheless, a topic of rising importance in view of the growing population and the stagnant amount of arable land that can be beneficial from an economic and sustainability standpoint and can be adding value to the functions and tasks of agricultural companies.

In case of any questions or comments, please reach out.

Autonomous Pivot System installed on an irrigation system:

Măsuri de sprijin pentru fermieri adoptate în Ședința de Guvern

În Ședința de Guvern din 11 decembrie 2020, a fost adoptată o Hotărâre prin care se prelungește termenul de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, până la data de 31 decembrie 2023.

Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 a fost elaborată având în vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 care era aplicabil până la 31 decembrie 2020, iar perioada de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014 a fost de asemenea stabilită până la data de 31 Decembrie 2020.

Prin adoptarea acestui act normativ se creează cadrul legal pentru continuarea acestui ajutor de stat până la finalul anului 2023.

De asemenea, în Ședința de Guvern din 11 decembrie 2020 a fost adoptată o Hotărâre prin care se modifică alin.(1) cât și a alin. (7) ale art.10 din Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Astfel, se suplimentează cu valoarea de 176.743,00 mii lei suma alocată pentru plata ajutorului de stat de 629.908,00 mii lei, până la valoarea de 806.651,00 mii lei. Măsura vizează asigurarea aplicării schemei de ajutor de stat prin plata sumelor aferente perioadei 1 aprilie 2020 – 30 iunie 2020.

Potrivit situației centralizatoare transmisă de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru perioada 1 aprilie 2020 -30 iunie 2020, cantitățile de motorină determinate la plată cu acciză redusă sunt de peste 115.835,00 mii litri, iar valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 176.743,00 mii lei, pentru un număr de 17.540 beneficiari.

Ziua Internațională a Muntelui – 2020

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat data de 11 decembrie, ”Ziua internațională a muntelui”. Aceasta a fost sărbătorită, pe Glob, începând cu anul 2003, cu scopul de a conștientiza importanța munților pentru viață, pentru a evidenția oportunitățile și constrângerile în dezvoltarea zonelor montane și pentru a stimula construirea de alianțe care să aducă schimbări benefice populațiilor și mediilor montane din întreaga lume.

Agenția Națională a Zonei Montane – punct focal pentru România al Parteneriatului Montan Internațional/ ONU – FAO, împreună cu Centrul de Economie Montană al Academiei Române – CEMONT, Forumul Montan din România și Asociația Națională pentru Dezvoltare Rurală Montană „Romontana” vor organiza în ziua de 11 decembrie 2020 un Seminar științific și de informare, având ca temă ”Biodiversitatea montană – patrimoniu inestimabil al zonei montane.  Amenințări, vulnerabilități și perspective în contextul schimbărilor climatice, fenomenelor extreme și globalizării”. Acest eveniment se desfășoară în consens cu tema generală, stabilită pentru acest an, de către Parteneriatul montan: „Biodiversitatea montană”.

Alături de specialiștii instituțiilor organizatoare, sunt invitați să participe reprezentanți ai autorităților publice locale, factori de decizie, producători, antreprenori din zona de munte.

Acoperind aproximativ 22% din suprafața Pământului, munții joacă un rol important în direcția creșterii economice sustenabile. Nu doar că furnizează mijloace de subzistență și asigură un trai decent pentru 915 milioane de oameni care trăiesc în munții din întreaga lume, reprezentând 13% din populația globală, dar alte câteva milioane de oameni beneficiază de pe urma acestei bogății naturale.

Europa este acoperită în proporție de 40% de munți, locuiți de 20% din totalul populației acestui vechi continent, în timp ce România are aproximativ 38% zonă montană. Zonele montane sunt în general rurale și se caracterizează prin limitări naturale ale productivității agricole, care conduc la producții agricole reduse, cauzate de condiții climatice și biofizice nefavorabile desfășurării în condiții optime a activităților agricole.

Munții sunt un rezervor important de apă, energie și diversitate biologică. În plus, acestea conțin resurse esențiale, precum minerale, produse forestiere și agricole și servicii recreative. Reprezentând ecosisteme majore din cadrul ecologiei complexe a planetei noastre, mediile montane sunt esențiale pentru supraviețuirea ecosistemului global. Mediile montane sunt expuse la eroziunea accelerată a solului, alunecări de teren, precum și la pierderea accelerată a habitatului și a diversității genetice. Sărăcia este foarte răspândită în rândul locuitorilor zonelor montane, cunoștințele despre populațiile indigene riscă să fie pierdute, iar mare parte a regiunilor muntoase ale lumii sunt supuse degradării mediului. Astfel, se impune o mai mare atenție pentru gestionarea adecvată a resurselor montane și dezvoltarea socio-economică acestor areale, la nivel global.

Din cauza restricțiilor impuse de pandemie, manifestarea va avea loc online, prin intermediul platformei Zoom, începând cu ora 10:00.

Join Zoom Meeting:

https://us02web.zoom.us/j/83738042638?pwd=dEowT2FZUGUzYTIrYnRuYWZDRjdkUT09

Pentru înregistrare, link-ul va fi activ în data de 11 decembrie 2020, începând cu  ora 09:45.

Dacă întâmpinați probleme la conectare, apelați numărul de mai jos:

ANICHITEI Răzvan Tudor

Mobil: 0742321852

Programul Seminarului on-line, platforma ZOOM

Moderator: Prof. dr. ing. Ioan SURDU

Suport editorial/tehnic: Asistent II, Tudor Răzvan ANICHITEI

 

Ora:

  

09:45 – 10:00

Înregistrarea participanților.

10:00 – 10:50

Deschiderea lucrărilor Conferinței.  Imnul Munților Carpați. Prezentarea programului. Alocuțiuni. Mesaje.

–          Prof. dr. Radu REY m.o.  al Academiei Române, Director al Centrului de Economie Montană – CEMONT;

–          Prof. dr. Luminița CHIVU, Director general al Institutului Național de Cercetări Economice ”Costin C. Kirițescu” – INCE;

–          Dr. ing. Aurel SIMION, Secretar de stat, Ministerul Agriculturii  și Dezvoltării Rurale – MADR;

–          Lector  univ. dr. Iulian Octavian STANA, Secretar de stat,  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – MMAP;

–          Prof. univ. dr. Valeriu TABĂRĂ, Președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Șișești” – ASAS

 

10:50 – 11:10

Dr. ing., CS III, Emanuela-Adina COCIȘ; Prof. dr. ing., CS I, Ioan SURDU, Drd. CS III, Alexandru-Sabin NICULA; Lector univ. dr. Viorel GLIGOR; Prof. dr., CS I,  Radu REY; Drd. ing., CS, Carmen BOCA-CĂTUNĂ; Dr. ec., CS III, Manuela APETREI (CE-MONT) – Montanologia –  domeniu de cercetare de frontieră

11:10 – 11:30

Dr. Ionel VIȘINESCU (Director general ANZM) – Strategii, politici și măsuri privind valorificarea, protejarea și conservarea biodiversității montane

11:30  – 11:50

Veronica BACIU (Director ANZM); Dr. ing., CS III, Dănuț UNGUREANU (Consilier ANZM, CE-MONT) – Ariile naturale protejate din zona montană a României. Rolul acestora în menținerea și protejarea biodiversității montane

11:50  – 12:10

Conf. univ. dr. Maria Mihaela ANTOFIE;  Prof. univ. dr. Camelia SAND SAVA, (Universitatea Lucian Blaga din Sibiu) –  Resursele genetice pentru alimentație și agricultură din zona montană: valori ale patrimoniului cultural

12:10  – 12:30

Pauză

12:30  – 12:50

Conf. univ. dr. Angela CURTEAN-BĂNĂDUC; Conf. univ. dr. Doru BĂNĂDUC (Universitatea Lucian Blaga din Sibiu) – Ihtiodiversitatea Carpaților Românești – Patrimoniu inestimabil al zonei montane. Amenințări, riscuri, perspective. 

12:50  – 13:10

**** Asociația Montană Carpați,  Prezintă Andrei PAHOMI – Impactul turismului asupra biodiversității montane- Necesitatea educației montane.

13:10 – 13:30

Dr. ing. CS I, Ionel POPA;  Dr. ing., CS,  Mihaela BOBOC  (CE-MONT) –

Biodiversitatea silvică montană a României

13:30  – 13:50

Conf. univ. dr. Violeta TURCUȘ ( UVVG Arad, CE-MONT); Drd. biol., ACS,  Viviane Beatrice BOTA, (UVVG Arad, CE-MONT, Univ. Iași); Lector univ. dr. Paul Andrei ALBU (UVVG Arad, CE-MONT); Lector univ. dr. Ovidiu UNGUREANU (UVVG Arad);  Lector univ. dr. Iulian Octavian STANA (UVVG Arad); Prof. univ. dr. Gabriel – Gicu ARSENE (USAMV Timișoara);  – Biodiversitatea zonelor montane. Specii de interes comunitar. Amenințări, vulnerabilități, conservare și protejare

13:50 – 14:30

Discuții, comentarii.   Încheierea lucrărilor conferinței.

  

Soia – cultură valoroasă în gestionarea azotului în agricultură

Soia este o cultură de mare valoare alimentară și agricolă. Pentru utilizarea multiplă a producției de boabe, cu obiectivul de viitor ca această plantă să acopere deficitul de proteine la nivel mondial, totuși cultura soiei în lume încă ocupă suprafețe limitate, dar în extindere și cu producție medie la unitatea de suprafață în creștere. Cele mai mari suprafețe ocupate de soia sunt în America de Nord (SUA, cu aproximativ 31.000 mii ha) și America de Sud (Brazilia, cu 22.000 mii ha, Argentina cu 17.000 mii ha). Producțiile medii mai ridicate sunt tot în SUA, cu 3000 kg/ha și în Europa fluctuante, între 2500 și 3000 kg/ha, iar unele dintre țări (cazul Italiei) realizează în Europa cea mai mare producție medie, de peste 3000 kg/ha.

În țara noastră, în anul 1990, suprafața cultivată cu soia era de 190.000 ha, cu o reducere rapidă a acesteia spre 40-50.000 ha, iar producția medie a oscilat la 1800-2000 kg/ha. În prezent, suprafața este în creștere, ca și producția medie la ha.

Câmp de soia

Soia, plantă oleoproteaginoasă, are o utilizare multiplă cu întreaga cantitate de biomasă. Evident că tehnologiile au în vedere cultura pentru boabe, întrucât semințele sunt bogate în substanțe proteice (27-50%), extracte neazotate (22-30%), lipide (18-22%), vitamine (A, B1, B2, C, D, E, K, P) și săruri minerale. Calitățile boabelor le fac utilizabile în alimentația umană și animală. Pentru alimentația umană, s-au găsit multiple alternative – făina de soia în amestec cu cea de grâu formează o pâine foarte valoroasă, ca și diversele concentrate proteice care se regăsesc în preparate culinare, cu intenții de înlocuire a cărnii, laptelui și brânzeturilor. Uleiul de soia, cu utilizare umană și în alte activități, are producția dominantă în ansamblul grăsimilor vegetale.

Din punct de vedere agricol, în momentul de față, în managementul culturii de soia se manifestă două tendințe esențiale – extinderea suprafețelor cultivate cu soiuri cu potențial ridicat de producție și, bineînțeles, obținerea de producții mari de boabe la unitatea de suprafață.

Planta are exigențe ecopedoagrochimice speciale, este exigentă la condițiile de sol, preferă solul cu pH neutru-slab acid, cu textură lutoasă, lutonisipoasă, cu bun drenaj, cu humus mediu și bine aprovizionat (3-4%) și cu reprezentare bună a macro și microelementelor. Se încadrează în asolamente cerealiere, întrucât prin aportul de azot simbiotic, soia este o bună premergătoare pentru cerealele păioase (grâu, orz), cărora le lasă în sol 60-80 kg N s.a./ha, dar și pentru culturile de primăvară cu potențial ridicat de producție (sfeclă de zahăr, cartof, porumb).

Din punct de vedere agrochimic, soia este un model de prelucrare metabolică a azotului absorbit prin mai mulți parametri specifici:

  • are un aport important de C și N (din rădăcini și resturi vegetale cu 300 kg C/t, 16 kg N/t, C/N 21), cu o trecere a acestuia în substanțe humice sintetizate în proporție de 0,6-0,65 părți din total
  • aport de N fixat simbiotic și biomasă a microorganismelor – 54-56 kg N/t boabe
  • consum specific total – 77 kg N/t recoltă
  • aport specific de N cu microorganismele – 52 kg N/t recoltă
  • N remanent după cultura soiei – 25 kg N/t recoltă
  • aport de N în plante cu semințele: 50-52 g N/kg boabe

Această implicare a soiei în circuitul azotului relevă următoarele:

În primul rând, trecerea N organic din resturile celulozice (rădăcini cu nodozități și resturi după recoltare) în substanțele humice nou formate este la nivel de 0,6-0,65 părți din N organic, cu mult (spre comparație) sub cel al cerealelor păioase (cu 1,05-1,15 părți), ceea ce semnifică la soia o imobilizare în humus a azotului mult redusă și ca urmare acest element se regăsește disponibil pentru producția de soia. Prin acest mecanism la soia, N aflat la dispoziția plantelor și nu imobilizat în substanțe humice conduce la temporizarea reducerii conținutului de humus din soluri și implicit a celui organic.

Pentru a determina normalitatea acestui proces, se impun la soia fertilizări de bază și faziale echilibrate, dar în doze moderate, capabile să determine în primul rând formarea și activitatea nodozităților.

Fertilizarea la soia

Cultura are un consum specific – Cs kg/t N – 75 (60% din simbioză), P2O5- – 30, K2O – 40, CaO – 35, MgO – 15, S – 12.

Sisteme de fertilizare propuse (variante la alegere)

De bază: 

– 300 kg s.c./ha – NPK SOP – 15-15-15 + 12,8 SO3

– 300 kg s.c./ha – NPK + S + Mg – 14-14-14 + 4 MgO+ 7 SO3

– 300 kg s.c./ha – NPK MOP – 16-16-16

La semănat (starter):

– 100 kg s.c./ha 27-13-15-0

– 100 kg s.c./ha 20-20+Zn

– 100 kg s.c./ha CAN

Fertilizarea fazială:

– 250 kg s.c./ha 14-14+4 MgO + 7 SO3

– 150 kg s.c./ha NPK + S + Mg – 23-5-5 +4 MgO + 7 SO3

 – 150 NP+Zn – 20-20+Zn

Fertilizarea de bază și cea de la semănat realizează un aport efectiv de stimulare a formării nodozităților și activare a simbiozei, asigură răsărire uniformă și depășirea deficitului de apă frecvent la semănatul soiei.

Fertilizarea fazială precedă înfloritul, fenofaza de consum maxim de elemente nutritive și contribuie alături de fertilizarea de bază la realizarea producțiilor ridicate de 2,5-4 t/ha, în condiții de eficiență economică, evident cu respectarea și altor verigi tehnologice, dintre care combaterea buruienilor este esențială pentru soia.

Plata finală pentru anul de cerere 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 02 decembrie 2020, a demarat autorizarea plăților finale, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020.

Astfel, până la acest moment s-au autorizat la plată un număr de 113.390 fermieri cu suma totală de 94.402.342,72 euro, din care:

– 16.707.808,75 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 2.265.712,46 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 450.889,46 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

APIA va continua efectuarea plăților aferente Campaniei 2020 în același ritm.

Fermierii depun la APIA Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în cursul lunii decembrie 2020, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2021, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plată în cadrul Campaniei 2020.

Beneficiari:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condiții de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha,iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă  aliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului Anexa 5 din Ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 lucrătoare de la data  depunerii cererii de acord.

APIA primește Cereri inițiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) informează că, în perioada 02 – 15 decembrie 2020 se depun, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, Cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2021, cereri avizate de către ANZ.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b) acreditarea  solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

    a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

    b) acreditarea  solicitantului  pentru  prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;

    c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

    d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

    e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Noi reglementări privind diminuarea risipei alimentare

În Ședința Guvernului din 27 noiembrie 2020 a fost aprobată o Hotărâre ce modifică alineatul 2 al articolului 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin HG nr.51/2019.

La data prezentei, în România, cadrul juridic aplicabil în vederea diminuării risipei de alimente  este reprezentat de Legea 217/2016 cu modificările și completările ulterioare.

În practică, în primul an de implementare, respectiv 2019, s-a constatat că efectele aplicării legii au fost scăzute din cauza unor disfuncționalități. Prin actul normativ aprobat astăzi în Ședința de Guvern se extinde sfera operatorilor economici receptori prin includerea băncilor de alimente –organizații specializate în transferul de alimente.

Astfel, se are în vedere eficientizarea măsurilor de aplicare a prevederilor Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, prin eliminarea limitării donării de alimente doar către consumatorul final.

Modificarea aprobată vizează creșterea volumului de alimente donate, în special către persoanele asistate social, întrucât acestea vor putea beneficia de produse alimentare donate.