Dovleceii în hrana iepurilor – o delicatesă cu vitamine! Puteți da dovlecei iepurilor în cantități mici, iar beneficiile le veți observa în sănătatea iepurilor.Dovleceii sunt un aliment suculent cu multe vitamine pentru iepuri, spune Dima Cioraric, crescător de iepuri din Republica Moldova. ”Puteți da dovlecei iepurilor (în cantități mici), la fel ca la alte animale. […]
mai 26, 2021
mai 25, 2021
Prin masura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, agricultorii cu varsta de pana la 40 de ani pot accesa pana la 70.000 de euro, suma ce poate fi utilizata pentru modernizarea unor ferme deja existente, cu minimum 2 ani inainte de solicitarea sprijinului. In continuare va oferim toate informatiile necesare pentru accesarea sprijinului si pentru verificarea eligibilitatii.
Cine poate beneficia de fonduri nerambursabile
Solicitanti eligibili pentru sprijinul financiar nerambursabil acordat prin aceasta submasura sunt:
Tanarul fermier in conformitate cu definitia prevazuta la art. 2 din R(UE) nr.1305/2013, care se instaleaza ca unic sef al exploatatiei agricole;
Persoana juridica cu mai multi actionari unde un tanar fermier in sensul art. 2 din R(UE) 1305/2013 se instaleaza si exercita un control efectiv pe termen lung in ceea ce priveste deciziile referitoare la gestionare, la beneficii si la riscurile financiare legate de exploatatie.
Exploatatia trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
Exploatatia are o dimensiune economica cuprinsa intre 12.000 – 50.000 SO;
Exploatatia este inregistrata ca microintreprindere/ intreprindere mica;
Exploatatia este inregistrata obligatoriu in Registrul Unic de Identificare – APIA, in Registrul agricol si/sau in Registrul exploatatiilor – ANSVSA.
INSTALAREA TANARULUI FERMIER
Acest proces trebuie sa fie inceput si sa fie in curs de desfasurare la momentul depunerii Cererii de finantare pentru accesarea sprijinului acordat prin intermediul acestei submasuri.
Instalarea tanarului fermier se desfasoara in urmatoarele etape:
Etapa I: Inregistrarea tanarului fermier la Oficiul Registrului Comertului ca microintreprindere/intreprindere mica, avand pentru prima data obiect de activitate in domeniul agricol, cu maximum 24 de luni inaintea depunerii Cererii de finantare (intre timp, fermierul pregateste Planul de afaceri, organizeaza activitatile administrative, achizitioneaza bunuri pentru noua intreprindere, etc.), iar inscrierea la APIA si/sau Registrul Exploatatiei de la ANSVSA/DSVSA a exploatatiei detinute sub entitatea economica prin care solicita sprijin, se face in acelasi termen de maximum 24 de luni.
Aceasta etapa trebuie sa fie incheiata inaintea depunerii Cererii de finantare pentru aceasta submasura.
Etapa II: Depunerea si inregistrarea Cererii de finantare insotita de Planul de afaceri si documentele obligatorii (documentele justificative legate de baza materiala cu activele detinute la momentul depunerii Cererii de finantare), precum si documentele anexa;
o implementarea Planului de afaceri trebuie sa inceapa in termen de 6 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
o inaintea solicitarii celei de-a doua transe de plata, beneficiarul face dovada cresterii performantelor economice ale exploatatiei, prin comercializarea productiei proprii in procent de minimum 20% din valoarea primei transe de plata
Etapa III: Instalarea tanarului fermier este considerata finalizata la momentul implementarii corecte a Planului de afaceri (adica la acordarea celei de-a doua transe de plata).
o solicitantul se angajeaza sa devina fermier activ in termen de maximum 18 luni de la data incheierii instalarii.
Conditii minime obligatorii pentru acordarea sprijinului
Pentru a putea primi sprijin in cadrul submasurii 6.1, solicitantul sprijinului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa se incadreze in categoria microintreprinderilor si intreprinderilor mici;
detine o exploatatie agricola cu dimensiunea economica cuprinsa intre000 si 50.000 SO (valoare productie standard conform ultimului calcul valabil la momentul depunerii Cererii de finantare);
detine competente si aptitudini profesionale, indeplinind cel putin una dintre conditiile care vor fi dezvoltate in sectiunea dedicata formarii profesionale la prezentul Ghid;
prezinta un Plan de afaceri viabil pentru dezvoltarea activitatilor agricole din cadrul exploatatiei agricole pentru care solicita sprijin prin intermediul acestei submasuri;
beneficiarul isi va stabili domiciliul, sediul social precum si locul de munca – in cazul in care este incadrat intr-o activitate salarizata, in Unitatea Administrativ Teritoriala (UAT)[1] in care este inregistrata exploatatia sau zona limitrofa a UAT in care este inregistrata exploatatia vizata pentru sprijin, pana la momentul demararii implementarii Planului de Afaceri, ca o preconditie a gestionarii eficiente a Planului de Afaceri – in cazul in care aceste cerinte nu sunt indeplinite la momentul depunerii cererii de finantare;
implementarea (demararea) Planului de afaceri trebuie sa inceapa in termen de 6 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului;
solicitantul se angajeaza sa devina fermier activ (conform art. 9 din Regulamentul (UE) nr. 1307/ 2013) in termen de maximum 18 luni de la data incheierii instalarii[2];
inaintea solicitarii celei de-a doua transe de plata, beneficiarul face dovada cresterii performantelor economice ale exploatatiei, prin comercializarea productiei proprii in procent de minimum 20% din valoarea primei transe de plata (cerinta va fi verificata in momentul finalizarii implementarii Planului de Afaceri);
in cazul in care exploatatia agricola vizeaza cresterea animalelor si conditia referitoare la existenta platformei de gunoi de grajd nu este indeplinita la momentul depunerii Cererii de finantare, Planul de afaceri va prevede in mod obligatoriu modalitatea de gestionare a gunoiului de grajd, conform normelor de mediu si a legislatiei aplicabile (cerinta va fi verificata la momentul finalizarii implementarii Planului de afaceri) sau adaptari ale platformelor deja existente. Se va consulta in acest sens, Anexa 8 la Ghid – „Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” CBPA aflat in vigoare si „Calculator – Cod Bune Practici Agricole”. In cazul in care exploatatia detine amenajari privind gestionarea gunoiului de grajd, conforma cu cerintele de mediu si cele aferente Anexei 8 la Ghid, in Planul de Afaceri se va descrie platforma si conformitatea acesteia cu cerintele normelor de mediu si daca este cazul, se vor atasa documente justificative;
in cazul infiintarii/ adaptarii platformelor de gestionare a gunoiului de grajd se vor respecta: prevederile CBPA in vigoare, precum si Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii – Republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Valoarea sprijinului nerambursabil
Sprijinul public nerambursabil se acorda pentru o perioada de maxim trei anisi este de:
– 70 000 de euro pentru exploatatiile care integreaza in planul de afaceri operatiuni de conditionare – procesare sau agricultura ecologica pentru exploatatiile intre 30.000 € SO si 50.000 € SO;
– 60 000 de euro pentru exploatatiile care integreaza in planul de afaceri operatiuni de conditionare – procesare sau agricultura ecologica pentru exploatatiile 12.000 € SO si 29.999 SO
– 50.000 de euro pentru exploatatiile intre 30.000 € SO si 50.000 € SO;
– 40.000 de euro pentru exploatatiile intre 12.000 € SO si 29.999 € SO.
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri se va acorda sub forma de suma forfetara in doua transe, astfel:
75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finantare;
25% din cuantumul sprijinului se va acorda in functie de implementarea corecta a Planului de afaceri, fara a depasi trei ani (inclusiv pentru exploatatiile pomicole), de la semnarea contractului de finantare.
Implementarea planului de afaceri, se va realiza pana la data de 30 septembrie 2025, verificarea finala si ultima plata nu vor depasi data de 31 decembrie 2025.Acordarea sprijinului va fi proportionala cu gradul de indeplinire a Planului de afaceri.The post Pana la 70.000 de euro pentru tinerii fermieri. Ce presupune masura de sprijin si cum poate fi accesata? first appeared on StiriAgricole.ro.
mai 25, 2021
In urmatoarele zile, vremea se va raci usor si va ajunge la temperaturi normale pentru aceasta perioada, in majoritatea regiunilor tarii.
In ceea ce priveste rezerva de umiditate la culturile de toamna, aceasta se va prezenta in limite satisfacatoare, apropiate de optim si optime, exceptie facand anumite zone din Moldova, Crisana si Dobrogea, unde se inregistreaza deficite de umiditate, se arata in prognoza agrometeo ANM, valabila in intervalul 25-31 mai.
Caracteristici meteorologice
Vremea mai calda de la inceputul perioadei va intra intr-un proces de racire, devenind normala din punct de vedere termic, in majoritatea regiunilor.
Temperatura medie diurna a aerului va oscila intre 16…24°C in primele zile, abaterile termice pozitive fiind de 1…5°C si 11…20°C spre sfarsitul intervalului, limite apropiate de mediile climatologice in cea mai mare parte a zonelor de cultura.
Temperatura maxima a aerului se va situa intre 15…31°C, la nivelul intregului teritoriu. Temperatura minima a aerului se va incadra intre 6…17°C, in aproape toata tara. Temperatura medie diurna a solului la adancimea de 10 cm va fi cuprinsa intre 14…26°C, limite favorabile pentru desfasurarea proceselor de crestere si dezvoltare la speciile de primavara.
Instabilitatea atmosferica va fi accentuata si se va manifesta prin ploi locale cu caracter de aversa, dar si torential, fiind insotite de descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului si caderi de grindina. De asemenea, cantitatile de apa prognozate pot fi mai insemnate din punct de vedere agricol.
Caracteristici agrometeorologice
In cultura graului de toamna, rezerva de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime, in Maramures, cea mai mare parte a Munteniei si a Olteniei, local in nordul, centrul, sudul si sud-vestul Transilvaniei, vestul si nord-estul Banatului, nordul si vestul Crisanei, izolat sud-vestul Dobrogei.
Deficite de apa in sol (seceta pedologica moderata si local puternica) se vor semnala in Moldova, pe suprafete agricole extinse din Dobrogea si Crisana, local in centrul, sudul si estul Transilvaniei, nordul, nord-estul si estul Munteniei, nordul si nord-vestul Banatului, centrul si estul Olteniei.
Gradul de aprovizionare cu apa, in cultura de porumb, pe adancimea de sol 0-50 cm, se va situa in limite satisfacatoare, apropiate de optim si optime, in cea mai mare parte a tarii.
Continutul de umiditate din sol va prezenta valori scazute, seceta pedologica fiind moderata, izolat in nordul si sudul Moldovei, sud-estul Dobrogei, nord-vestul Banatului.
Starea de vegetatie a culturilor agricole
In conditiile agrometeorologice mentionate, procesele vegetative ale culturilor agricole se vor desfasura in bune conditii pe aproape intreg teritoriul si mai intens in zonele de campie, in special pe suprafetele cu o aprovizionare satisfacatoare cu apa a solului.
Pe ansamblu, starea de vegetatie a speciilor de toamna semanate in perioada optima se va prezenta in continuare buna si medie, iar la cele tardive si pe terenurile cu deficite moderate de apa in sol, uniformitatea si vigurozitatea plantelor se va mentine medie si slaba.
Sub aspect fenologic, cerealierele de toamna (orz si grau) vor parcurge alungirea tulpinii (50-100%), „burduf” si inspicare (20-100%) si inflorirea (10-40%), in cea mai mare parte a zonelor agricole.
Rapita va inregistra aparitia inflorescentelor si inflorirea (20-100%), precum si formarea silicvelor si a boabelor in silicve (10-60%), la nivelul intregii tari.
Cultura de floarea-soarelui isi va definitiva germinarea (90-100%), aflandu-se predominant la rasarire (30-100%), dezvoltarea primei perechi de frunze (10-100%) si infrunzire (5-9 frunze). In functie de data semanatului, agrotehnica aplicata si conditiile pedoclimatice, porumbul se va afla la germinare (70-100%), rasarire (30-100%), formarea frunzei a 3-a (10-100%) si infrunzire (4-10 frunze).
La sfecla de zahar se vor continua germinarea (80-100%), rasarirea (40-100%) si dezvoltarea rozetei de frunze (10-100%), in toate bazinele specializate.
Cartoful va parcurge incoltirea si rasarirea (20-100%), iar soiurile timpurii, formarea si cresterea lastarilor (10-50%). In toate plantatiile pomicole se vor inregistra cresterea fructelor/frunzelor /lastarilor, iar la soiurile timpurii de cires se va putea declansa coacerea in “parga”, in special in jumatatea de sud a tarii.
La vita-de-vie vor predomina cresterea frunzelor si a lastarilor in majoritatea podgoriilor, iar soiurile timpurii se vor afla in faza de formare a inflorescentelor.
Conditiile meteorologice vor fi in general favorabile pentru efectuarea lucrarilor agricole in camp in aproape toata tara, acestea fiind sistate temporar doar in zilele cu precipitatii.
Recomandari de specialitate
Finalizarea verificarii semanaturilor de primavara in vederea determinarii capacitatii germinative;
Combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor in culturile de toamna prin efectuarea tratamentelor cu erbicide, insecticide si fungicide;
Continuarea fertilizarilor faziale la cerealierele de toamna cu ingrasaminte chimice complexe (N, P, K) si foliare pe baza de microelemente;
Administrarea tratamentelor fitosanitare in vii si livezi;
Efectuarea de prasile mecanice si manuale in culturile de primavara (porumb, floarea-soarelui, cartof, sfecla de zahar).
Sursa: ANMThe post Agrometeo: raciri ale vremii si deficit de umiditate la anumite culturi. Care sunt regiunile afectate? first appeared on StiriAgricole.ro.
mai 25, 2021
Combinele New Holland CX5 şi CX6, cea mai bună performanţă cu sistemul unic de batere
Noi standarde de recoltareCombinele New Holland CX5 şi CX6 stabilesc noi standarde de eficienţă şi productivitate, oferă o calitate superioară a boabelor recoltate şi flexibilitate la trecerea de la o cultură la alta.Generaţia CX5 şi CX6, dintr-o privire Fermierii care vor să vadă dintr-o privire principalele caracteristici ale combinelor CX5 şi CX6 au la dispoziţie în acest tabel detaliile tehnice-cheie prin care aceste combine se diferenţiază net faţă de alte modele din aceeaşi clasă existente pe piaţă.Atuuri pentru performanţă, eficienţă şi productivitateFermierii pot alege una sau multe combine din gama CX: CX5.80, CX5.90, CX6.80 sau CX6.90, cu cinci sau şase căişori. Radu Grigoraşcu, specialist de produs al AgroConcept, a sintetizat principalele atuuri ale acestora:
Flux liniar de material de la intrare până la ieşire, fără restricţii, chiar şi în condiţii de recoltă mai umedă;
Sistem de batere format din patru zone de batere, ceea ce facilitează obţinerea de boabe curate şi paie de calitate cu sisteme de reglaj suplimentare: Opti-Thresh si Multi-Thresh;
Grătar secţional la zona de batere, pentru trecerea rapidă de la o cultură la alta;
Sistem de curăţare în triplă cascadă;
Cabină insonorizată şi cu acces foarte facil la comenzi;
Cel mai mic consum de carburant la combinele din clasa sa existente pe piaţă.
Puteri de 340 CP cu motoarele Cursor 9 şi NefPentru a vedea ce pune în mişcare toate aceste funcţii speciale şi performanţe la cele mai noi standarde din clasa acestor combine, este bine să aruncăm o privire asupra caracteristicilor motoarelor care le echipează. În funcţie de model, combinele CX sunt dotate cu motoare Cursor 9 şi Nef realizate de FPT Industrial. Tehnologia ECOBlue HI-eSCR II care le echipează permite respectarea normelor de poluare Stage 5 şi, fiind un sistem post-tratare separat de motor, facilitează aspirarea doar a aerului curat, fapt ce îmbunătăţeşte performanţele combinelor şi reduce consumul de carburant. Aceste motoare pot dezvolta, la 2.100 rpm şi cu sistem ECE R 120, puteri nominale de 238 CP, 272 CP sau 306 CP.În cazul în care terenul, tipul culturii şi calitatea ei necesită puteri suplimentare, motoarele pot majora necesarul la 258 CP, 300 CP sau 340 CP.
Hedere de mare capacitate pentru orice tip de teren Combinele CX pot fi echipate cu unul dintre următoarele trei tipuri de hedere pentru păioase:
High-Capacity, cu lăţimi de tăiere de la 5,18 m la 7,32 m;
Heavy Duty Varifeed, cu lăţimi de tăiere de la 5,49 m la 7,62 m;
High-Capacity Hillside (pentru terenuri în pantă), cu lăţimi de la 4,57 m la 6,10 m (pentru modelul CX5.90).
Oricare dintre aceste hedere asigură protejarea spicelor şi o alimentare în flux continuu a elevatorului central care, la rândul său, asigură alimentarea tobelor de batere fără gâtuiri şi fără blocaje majore chiar şi în condiţii de recoltă mai umedă. Totuşi, dacă materialul recoltat începe să se aglomereze pe elevator din cauza umidităţii, la combinele CX5 şi CX6 nu trebuie oprit sistemul de batere, ci doar alimentarea cu material. Există un reversor hidraulic cu dublu sens care deblochează elevatorul, apoi se reia alimentarea cu material.Sitele inteligente extrag toate boabeleDar aceste sisteme performante au nevoie la rândul lor de o capacitate de treier pe măsură, iar specialiştii New Holland au echipat combinele CX cu sistem de site fix sau cu autonivelare Smart Sieve, respectiv Autofloat II. O altă echipare care intră în acţiune în această fază este sistemul Opti-Tresh, care facilitează adaptarea la diferitele cerinţe de treier, prin repoziţionarea părţii posterioare a contrabătătorului. Un alt sistem care permite adaptarea combinei la diferite tipuri de cereale sau la gradul de umiditate al acestora este Multi-Thresh.Până acum am parcurs o serie de etape de prelucrare a materialului recoltat şi iată-ne ajunşi la sistemul inovator de curăţare în cascadă triplă Triple-Clean, care oferă o sporire cu 15% a performanţelor întregului sistem de curăţare.În această fază intră în acţiune funcţia specială (optional) din dotarea combinelor CX. Este vorba de Opti-Speed, sistemul de reglare a turaţiei scuturătorilor în funcţie de gradul de înclinare al pantei, la care se adaugă şi acţiunea sistemului Opti-Fan, iar ambele permit extragerea eficientă din materialul recoltat a tuturor boabelor, ce sunt trimise apoi curate în buncăr.La prima vedere par cam multe sisteme în mişcare, iar un operator care încă nu a văzut combinele gamei CX ar putea crede că va pierde ore în şir ca să greseze toate angrenajele. Dar inginerii New Holland s-au gândit şi la acest aspect: punctele de lubrifiere sunt mai puţine cu 37% faţă de cele ale unor combine similare şi sunt montaţi rulmenţi cu lubrifiere pentru întreaga durată de utilizare, care reduc cu 30% timpul alocat gresării.Cabina Deluxe – centrul de comandă al combinelor CX Operatorul care urcă pentru prima dată în cabina Harvest Suite Deluxe ce echipează modelele gamei CX se va simţi cu adevărat ca într-un centru de comandă. În primul rând, el va constata un nivel foarte redus de zgomot şi în timp ce se va aşeza în scaunul deosebit de confortabil va avea o vedere clară şi de ansamblu asupra hederului şi câmpului datorită unei suprafeţe vitrate mari şi a cadrului lat al cabinei. Ca să dea „viaţă“ acestui centru de comandă, operatorul are la îndemână toate comenzile la vârfurile degetelor datorită echipării cu noua consolă laterală dotată cu maneta multifuncţională CommandGrip. Şi pentru că suntem în era digitală, operatorul are la îndemână şi monitorul cu ecran tactil IntelliView IV, cu diametru de 26,4 cm. Prin atingerea unor simboluri simple şi prin setări intuitive de pe acest monitor se pot selecta o serie de comenzi, inclusiv lubrifierea unor angrenaje sau acţionarea reductorului hidraulic pentru eliberarea elevatorului central de eventuale blocaje, scutindu-l astfel pe operator să coboare din cabină.
mai 24, 2021
Varza de Bruxelles îşi are originea în verzele furajere cultivate pe coasta atlantică a Europei, care prin selecţie repetată a fost introdusă în agricultură la sfârşitul secolului al XVII-lea, se pare în Belgia, de unde şi denumirea sa. Chiar dacă se cultivă aproximativ în toată lumea, cea mai mare producătoare de varză de Bruxelles este Europa (360.000 de tone), iar cele mai mari producătoare sunt: Anglia (166.000 de tone), Olanda (167.000 de tone) şi Belgia (39.000 de tone).
În România sunt condiţii de cultură în toate zonele agricole irigabile, însă nu există tradiţie în consumul de varză de Bruxelles. În continuare, se fac eforturi pentru extinderea ei în cultură. Se consumă totuşi mult în Transilvania, Banat şi în oraşele mari ale ţării.Importanţa alimentară şi economicăDe la varza de Bruxelles se consumă verzişoarele în stare crudă, ca salată, sau pregătite într-o gamă variată de preparate culinare, în mod deosebit sub formă de garnitură la fripturi. Verzişoarele au gust plăcut şi valoare alimentară ridicată.Acestea conţin 86% apă, 3,4% substanţe proteice, 9% vitamina C (85 miligrame/100 grame substanţă proaspătă). Valoarea energetică este de 43 calorii la 100 grame substanţă proaspătă.Importanţa deosebită a acestei legume este determinată şi de faptul că se poate consuma în stare proaspătă o lungă perioadă de timp, fiind foarte rezistentă la temperaturi scăzute.Preţurile de vânzare sunt ridicate, iar veniturile ce se pot obţine sunt considerabile.Particularităţile botanice şi biologice în relaţie cu tehnologia de cultivare Ca şi celelalte legume din această grupă, şi varza de Bruxelles este o legumă bienală. Rădăcina este puternică, profundă, cu capacitate mare de explorare a solului.Tulpina creşte în primul an, sub forma unei tije neramificate, ajungând la înălţimi cuprinse între 0,6 şi 1,2 metri, pe care sunt prinse numeroase frunze, diferenţiat cu soiul cultivat. În vârful tulpinii se află un mugure vegetativ cu creştere activă şi deschisă care permite atingerea unor înălţimi specifice soiului cultivat.Pe tulpină se formează frunze lung peţiolate, de culoare verde, cu suprafaţa limbului uşor gofrată şi marginile îndoite în sus, asemănătoare cu o cupă. La baza tulpinii frunzele sunt sesile, iar spre vârf sunt peţiolate şi terminate în formă de rozetă, ceea ce dă o înfăţişare maiestuoasă (de palmier) plantelor mature. Frunzele de pe porţiunea inferioară a tulpinii cu timpul cad sau se rup, rămânând cele din rozetă.La subsoara frunzelor se găsesc muguri axilari, care devin activi şi cu creştere închisă, formând verzişoarele de formă sferică sau ovală, dispuse apropiat unele de altele, îmbrăcând tulpina de la bază până la vârf sub formă de spirală. Pe o plantă se pot forma până la 50-60 de verzişoare. Pe măsură ce plantele avansează în vegetaţie şi formează verzişoare, frunzele cad, începând cu cele de la bază, rămânând câteva la vârf, sub formă de rozeta.Din verzişoarele crescute pe tulpină, în anul al doilea de cultură se formează tulpinile florifere, pe care se formează flori, fructe şi seminţe. Lăstarii floriferi înfloresc în luna mai (în condiţiile de climă din sudul ţării) şi produc fructe, silicve şi seminţe. La producerea seminţelor se recomandă ca verzişoarele din partea superioară a tulpinii să fie îndepărtate întrucât ele vor forma mai târziu tulpini florale, iar seminţele obţinute din ele sunt de calitate inferioară. Fructul este o silicvă dehiscentă. Seminţele la această varietate de varză sunt mai mici decât cele de la varza albă, rotunde şi de culoare maro-albicios. Într-un gram intră circa 320 de seminţe. Au facultate germinativă ridicată, 88-92% şi se păstrează timp de 5-6 ani.Soiuri şi hibriziUnul dintre cele mai cultivate soiuri din România este soiul Hercules. Este un soi tardiv, cu perioadă de vegetaţie de 170-190 de zile. Atinge înălţimi de 70-90 cm. De asemenea, se mai cultivă cu bune rezultate şi soiul Târzie de Amager.În Olanda, Belgia, SUA se cultivă hibrizi F 1, cu perioada de vegetaţie diferită, care asigură o eşalonare a producţiei şi a consumului proaspăt pe o perioadă de circa 7 luni (din ultima decadă a lunii august până la sfârşitul lunii martie a anului următor). Mai răspândiţi sunt hibrizii: Colonne, Dolmie, Craton, Acropolis,Merlon, Fermesse, Porter, Lunet, Pilar, Citadel, Ramport, Gabion, Pantera, Fortress, Stokade şi Estate.Cerinţe faţă de factorii de vegetaţie Căldură – varza de Bruxelles are cerinţe deosebite faţă de varza albă, în special în ceea ce priveşte temperatura, suportând, ca plantă matură cu mai multă uşurinţă temperaturile scăzute, chiar sub minus 15 grade Celsius. Acest fapt permite recoltarea ei toamna târziu, chiar şi în timpul iernii, atunci când temperatura atmosferică nu scade sub minus 5 grade Celsius. În condiţii de seră înmulţitor şi răsadniţe (la 18-20 grade Celsius), seminţele germinează în 3 zile, iar în condiţii de câmp în 6 zile.Sol – Varza de Bruxelles nu reclamă un teren prea bogat în elemente minerale. Pe solurile foarte fertile, are o vegetaţie luxuriantă, numărul verzişoarelor formate pe tulpină este mai mic şi acestea sunt mai afânate, ceea ce în final diminuează mult producţia. Totuşi, la pregătirea terenului, odată cu arătura adâncă de toamnă, se recomandă să se aplice circa 20 tone de gunoi de grajd bine descompus, 300 kilograme de superfosfat şi 100 kilograme de sare potasică.Tehnologia de cultivare a verzei de Bruxelles în câmpVarza de Bruxelles, de regulă, se cultivă prin răsad. Se practică o tehnologie asemănătoare cu cea aplicată la varza albă târzie.Producerea răsadurilorPentru culturile timpurii, în vederea consumului din toamnă devreme (deci la soiurilefoarte timpurii şi timpurii):Epoca de semănat: pe la jumătatea lunii martie, în răsadniţe semicalde, dând 4-5 grame sămânţă/metrul pătrat. Repicatul: când răsadul se repică, aceasta se face la apariţia primei frunze normale şi chiar în faza frunzelor cotiledonate, la 5-7 zile de la răsărit, în răsadniţe semicalde, la 8-10cm între rânduri şi 5-6 cm pe rând. Dacă răsadul nu se repică, semănatul se face în rânduri, mai rar, folosind 1,5-2,5 grame sămânţă/metrul pătrat.Pentru soiurile (hibrizii) tardivi şi foarte tardivi a căror recoltare urmează să se facă toamna târziu şi în timpul iernii:Epoca de semănat: la sfârşitul lunii aprilie, începutul lunii mai. Răsadul se produce pe brazde reci şi în aceste condiţii semănatul se face mai rar. Înfiinţarea culturii:Epoca de plantare:- la începutul lunii mai – răsadurile ce provin din însămânţările făcute în luna martie (soiuri foarte timpurii şi timpurii);- în luna iunie – răsadurile produse pe brazde reci.Schema de plantare: plantarea se poate face manual sau mecanic pe teren modelat sau nemodelat:- pe teren modelat se plantează două rânduri pe strat, la distanţă de 70 cm pe rând; soiurile timpurii şi semitimpurii se plantează la 45 cm distanţă între plante (circa 30.000 plante/hectar);- pe teren nemodelat, în rânduri echidistante, la 75 cm, pe rând cele semitârzii la 60-65 cm plantă de plantă pe rând (circa 24-28 mii plante/hectar).Lucrări de îngrijire a culturiiCompletarea golurilor: cu răsaduri din rezervă; Prăşitul: de 4-5 ori, aplicând praşile manuale sau mecanice; Irigarea: se aplică 6-8 irigări, cu norme între 250 şi 300 metri cubi apă/hectar. Fertilizarea fazială: în special la soiurile (hibrizii tardivi, 1-2 ori (prima la apariţia primelor verzişoare cu 100-150 kilograme/hectar azotat de amoniu şi 100 – 125 kilograme/hectar sare potasică) şi combaterea bolilor şi a dăunătorilor la fel ca la varza albă de căpăţână. Defolierea plantelor – o lucrare de îngrijire specifică, constă în îndepărtarea frunzelor de la bază spre vârf, pe măsură ce se formează verzişoarele. Frunzele rezultate în urma defolierii rămân pe sol, constituind un mulci eficace şi, în ultimă instanţă, o sursă de îmbogăţire a solului în materie organică (lucrarea se numeşte polirea plantelor – M. Dumitrescu, 1998).RecoltareaÎncepe la soiurile (hibrizii) timpurii la sfârşitul lunii august – începutul lunii septembrie şi se continuă cu hibrizii semitardivi şi târzii, până la venirea îngheţului. Recoltarea se face manual, ori de câte ori este nevoie, când verzişoarele sunt bune pentru consum, sau semimecanizat, cu platforme de recoltare la o singură trecere.În zonele în care temperatura aerului nu scade sub minus 15 grade Celsius, plantele nerecoltate până la venirea iernii se lăsă în câmp, urmând ca recoltarea să continuie în timpul iernii, când este nevoie şi când vremea o permite. Se pot face astfel recoltări până la sfârşitul lunii martie.Acolo unde iarna temperatura coboară sub minus 15-20 de grade Celsius, toamna târziu, înainte de venirea îngheţului, tulpinile se taie în zona coletului sau se smulg cu rădăcini şi se aşază în adăposturi sau pivniţe în nisip, unde rămân până se recoltează toate verzişoarele. Păstrarea se face pentru 3-4 luni, cu condiţia ca temperatura să se menţină în jur de 2 grade Celsius şi umiditatea aerului în jur de 85-90% Producţia ajunge la 5-6 tone/hectar la soiurile (hibrizii) timpurii şi semitimpurii, dar creşte la 8-12 tone/hectar la soiurile (hibrizii) semitardivi şi tardivi.Victor VĂTĂMANU
mai 24, 2021
Irigarea culturilor de cartof pentru consum
Necesitatea irigării culturilor de cartofApa este unul dintre principalii factori care influenţează puternic nivelul producţiei. Seceta, respectiv deficitul de apă din sol, poate anula efectul unor alocaţii tehnologice ca: fertilizarea, materialul de plantat de calitate, protecţia culturii etc., pentru care se fac cheltuieli considerabile. Ca urmare, apa poate fi considerată cel mai important factor limitator al producţiei, care în mare măsură determină şi rentabilitatea culturii în condiţii de neirigare. (Ianosi I. Sigismund şi colaboratorii) Cultura cartofului a fost până nu demult considerată cu pretenţii moderate faţă de apă, care se poate cultiva în condiţii de neirigare pe tot teritoriul României, cu excepţia zonelor aride din stepă. Această afirmaţie nu poate fi justă, deoarece nivelul precipitaţiilor anuale de peste 2.000 mm din regiunile de origine a cartofului (zona Anzilor din America Centrală şi de Sud) este incomparabil mai ridicat decât nivelul precipitaţiilor anuale de 500-700 mm din ţara noastră. Cercetările efectuate în ultimele decenii în România au evidenţiat că în perioada de vegetaţie consumul de apă al culturii de cartof depăşeşte 500-700 mm, în timp ce precipitaţiile naturale din aceeaşi perioadă ating doar 250-450 mm. De aici rezultă că în aproape toate zonele de cultură se realizează un deficit însemnat de apă care trebuie acoperit prin irigare şi fără de care nu se pot realiza producţii mai ridicate, de calitate şi constante. Datorită climatului continental din România, caracterizat prin veri calde şi precipitaţii reduse, în a doua parte a perioadei de vegetaţie a cartofului apar frecvent în toate zonele de cultură perioade secetoase, care influenţează negativ formarea şi acumularea producţiei. S-a dovedit că prin irigare se pot obţine, în medie, producţii cu 20-50% mai ridicate, iar producţia de tuberculi de calitate comercială creşte cu 10-20%, ceea ce face rentabilă această măsură tehnologică. Irigarea, pe lângă asigurarea apei necesare plantelor, are un rol important şi în reglarea regimului termic al aerului, mai ales al solului. După fiecare udare, temperatura aerului se reduce cu 1-2 grade Celsius, iar temperatura solului (pe adâncimea de 0-20 cm) cu 6-10 grade Celsius. Cantitatea mai mare de apă evaporată în urma irigării duce şi la creşterea umidităţii relative a aerului. Umiditatea ridicată a solului favorizează pierderile de căldură în timpul nopţii, stimulând procesul de tuberizare şi de acumulare a producţiei prin transformarea produselor fotosintezei în amidon. Studiul climatic al zonelor de cultură a cartofului evidenţiază că în stepă şi silvostepă irigarea este necesară în 85-97% din ani, în zona colinară în 65-71% din ani, iar în zona de munte în aproximativ 45-55% din ani. Cantitatea totală de precipitaţii căzute într-o anumită perioadă nu reflectă în suficientă măsură gradul de asigurare a apei pentru cultura cartofului. La fel de important este şi modul cum sunt repartizate aceste precipitaţii în perioada de vegetaţie faţă de cerinţele culturii. Irigarea este o măsură tehnologică costisitoare, care necesită investiţii mari în sisteme şi echipamente de irigaţie. Costul apei şi al energiei este, de asemenea, ridicat. Pe lângă acestea, necesită o serie de cunoştiinte teoretice şi practice din partea fermierilor, pentru aplicarea corectă a udărilor.Dacă irigarea nu se aplică corect, poate avea chiar efecte negative asupra producţiei şi a solului. Udările aplicate cu întârziere nu mai pot recupera pierderile de producţie cauzate de secetă. Dacă repartizarea udărilor nu s-a făcut corect, nu contează numărul total al udărilor, ci numai acele udări care s-au dat la timp.Consumul de apă al cartofuluiConsumul de apă reprezintă cantitatea de apă care se pierde din sol, pe unitatea de suprafaţă, într-o anumită perioadă, prin transpiraţia plantelor şi prin evaporaţie de la suprafaţa solului. În funcţie de lungimea perioadei pentru care se calculează consumul de apă, putem vorbi de consum zilnic, decadal, lunar sau total (pentru întreaga perioadă de vegetaţie). Consumul de apă realizat din resurse naturale limitate (din precipitaţii, rezervă de apă a solului, aport freatic) reprezintă consumul real sau evapotransipiraţia reală (ETR). Dacă apa este asigurată la nivel optim, din surse naturale şi din irigare, se realizează consumul potenţial sau evapotranspiraţia potenţială, respectiv evapotranspiraţia reală maximă (ETRM), caz în care producţia se apropie de cea potenţială, dacă şi restul condiţiilor sunt favorabile. Consumul total de apă al unei culturi este determinat de: soiul cultivat, lungimea perioadei de vegetaţie şi încadrarea sa calendaristică; condiţiile climatice din zonă (temperatură, radiaţie solară, lumină, umiditatea aerului etc.); gradul de aprovizionare cu apă; starea de vegetaţie, mărimea şi integritatea suprafeţei foliare; condiţiile agrotehnice. Consumul total de apă la cartof, după diferiţi autori, este cuprins între 320 şi 850 mm (3.200-8.500 metri cubi/hectar). Valorile atât de diferite ale consumului total de apă se datorează varietăţii mari a condiţiilor în care acesta a fost determinat. În România (după determinările făcute de S.I. Ianosi şi colaboratorii), cu actualele soiuri cultivate în condiţii tehnologice superioare, într-un an normal, producţia maximă se poate realiza cu un consum total de 450-550 mm de apă, în cazul soiurilor timpurii, şi 650-750 mm la soiurile semitârzii şi târzii. După M. P. Harris, pentru o producţie de tuberculi de 30-40 tone/hectar, împreună cu masa vegetativă (în total 12-15 tone substanţă uscată/ hectar (t/s.u./ha) este necesar un consum total de 550-750 mm apă, în funcţie de condiţiile zonei, ale anului şi tehnologia asigurată.O cultură de cartof dezvoltată normal, care acoperă bine solul, consumă în fiecare zi 20.000-70.000 litri de apă/hectar, respectiv 0,5-1,2 litri apă/plantă. Soiurile timpurii sau cele care au o masă vegetativă şi o suprafaţă foliară reduse consumă mai puţină apă.Când stomatele sunt deschise la maximum pe 1 decimetru pătrat de frunză se pierd 1,5 grame/oră, iar pe o plantă întreagă 100-150 grame apă/oră, ceea ce este echivalent cu circa 1 kg (litru)/zi. La o cultură cu densitatea de 60.000 cuiburi/hectar, acest consum reprezintă 60 metri cubi apă/hectar/zi, respectiv 6 mm de apă.După W.G. Burton, pentru fiecare gram de bioxid de carbon asimilat se consumă 250 grame de apă, pe lângă o mare cantitate de energie. De reţinut: 1 metru cub de apă = 1.000 de litri; 1 metru cub de apă/hectar = 0,1 mm sau 0,1 litri apă/metrul pătrat, iar 1 mm apă = 1 litru apă/metrul pătrat sau 10 metri cubi apă/hectar. Consumul de apă nu are aceeaşi intensitate pe toată durata de vegetaţie a cartofului. Cel mai intens consum de apă are loc în perioada de formare şi de creştere a tuberculilor, respectiv de la îmbobocit până la maturizarea fiiziologică a plantelor (căderea vrejilor şi îngălbenirea frunzelor de la bază). Seceta afectează cel mai puternic producţia în această perioadă. Valorile medii ale consumului de apă zilnic la cartof, pe lunile perioadei de vegetaţie, din diferite zone de cultură cresc progresiv de la nivelul lunii aprilie până la nivelul lunii iulie, după care stagnează şi apoi scad până la nivelul lunii septembrie, iar în funcţie de principalele faze de vegetaţie cresc de la faza de plantat răsărit şi ating apogeul în perioada de înflorit maxim – maturitate.Peste 50% din apa consumată de plantele de cartof se extrage din stratul de sol de 0-30 cm şi 80% din startul de 0-60 cm. Această adâncime trebuie avută în vedere la irigarea culturii. Tot după aceste valori se poate aprecia că, în condiţii de neirigare, seceta se instalează relativ repede, în numai 6-10 zile. Adâncimea mică de extragere a apei determină necesitatea asigurării unui număr mai mare de udări, cu norme relativ mici şi aplicate la intervale mai scurte de timp.Cantitatea de apă asigurată din diferite surseÎn condiţii de neirigare, consumul de apă al culturii cartofului se acoperă din precipitaţii în proporţie de numai 25-30% în zona de stepă şi de 45-60% în zona colinară şi de munte; 5-15% din rezerva de apă a solului şi 2-5% din aport freatic (unde această sursă există). Rezultă că aproximativ 25-55% din consumul potenţial de apă nu este asigurat în condiţii naturale, ceea ce se transpune în realizarea unor producţii mult diminuate şi fluctuante de la un an al altul. Din cauza faptului că precipitaţiile căzute în urma unor pierderi (evaporaţie, scurgeri etc.) au un grad mai redus de valorificare, nu contribuie integral la bilanţul de consum al apei. După J. Balogh, coeficientul de valorificare a precitatiilor în lunile aprilie şi mai este de 0,6-0,8; în perioada iunie-august de 0,6, iar în septembrie – de 0,4-0,5.Cu cât suma precipitaţiilor (într-o lună sau decadă) se compune din mai multe ploi mărunte, sub 5 mm, coeficientul de valorificare al acestora este mai redus. Analizând structura precipitaţiilor de diferite mărimi şi frecvenţa diferitelor ploi în perioada aprilie- septembrie în bazinul Covasna, se constată că cele mai frecvente sunt precipitaţiile sub 5 mm, care contribuie mai puţin la refacerea rezervei de apă din sol, care însă îngreunează executarea lucrărilor mecanizate, mai ales dacă ele cad în mai multe zile consecutiv.Deficitul de apă la cultura cartofuluiDeficitul de apă este diferenţa dintre necesarul de apă al unei culturi în cursul perioadei de vegetaţie şi cantitatea de apă asigurată în condiţii naturale din precipitaţii, rezerva de apă a solului, aportul freatic etc. Planta de cartof reacţionează rapid, prin reducerea producţiei, chiar la un deficit relativ redus de apă din sol. Deficitele mari de apă din lunile iunie, iulie şi august, pe care fără irigare plantele de cartof nu le pot compensa, cauzează însemnate pierderi de producţie. Un deficit de 1 mm de apă poate reduce producţia, în medie, cu 330 de kilograme tuberculi/hectar (P.M. Harris).În urma unui studiu, prin care s-a comparat consumul potenţial de apă al cartofului cu nivelul precipitaţiilor din perioada de vegetaţie, a rezultat că aproape pe tot teritoriul României cultura de cartof suferă de un deficit considerabil de apă.După mărimea deficitului de apă, pe teritoriul ţării au fost stabilite trei zone principale, iar în cadrul lor alte trei subzone, în ordinea descrescândă a deficitului de apă. În prima zonă, cea mai secetoasă, deficitul de apă atinge valori de 350-420 mm. În acest areal, cartoful se poate cultiva numai în condiţii de irigare, fiind necesare în medie 8-10 udări. În zona a doua, unde deficitul de apă este de circa 235-345 mm sunt necesare 5-8 udări.În zona a treia, mai rece şi mai umedă (podişuri înalte, depresiuni intramontane), se realizează un deficit de circa 160-260 mm apă, care în unii ani poate limita producţia de cartofi. În aceste zone, unde este posibil (mai ales pe luncile râurilor, în sisteme locale) se recomandă aplicarea unui număr de 3-5 udări, în funcţie de condiţiile anului. Pierderile de producţie din cauza secetei în lunile mai şi iunie sunt de 10-20%, iar în lunile iulie şi august de 45-55%. Pentru fiecare 10 mm deficit de apă realizat în perioada de vegetaţie a cartofului, producţia scade în medie cu 1,2-1,5 tone/hectar în zona I; cu 0,9-1,0 tone/hectar în zona a II-a şi cu 0,5-0,7 tone/hectar în zona a III-a.Victor VĂTĂMANU
mai 24, 2021
Stropirea roșiilor cu lapte reprezintă unul dintre cele mai folosite tratamente la cultura de tomate. Cum se aplică soluția cu lapte la roșii, dar și ce beneficii are stropirea roșiilor cu lapte crud, sunt subiecte care au făcut obiectele unui studiu internațional, ale căror concluzii sunt probate de ani de zile la tomatele de grădină […]
mai 23, 2021
Problema pășunilor rămâne una de actualitate pentru crescătorii de animale. În general, fermierii sunt nemulțumiți fie că nu au primit pășune cât și-ar fi dorit sau ar fi avut dreptul, fie nu au primit deloc, sau că pot pășuna, dar nu o pot concesiona ori pășunea a fost transformată de autoritățile locale în teren arabil. […]
mai 23, 2021
Curios să afli mai multe informații? Intră aici
(Feed generated with FetchRSS)
mai 23, 2021