Vot favorabil pentru bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) pentru anul 2021. Comisiile reunite de specialitate din Parlament au dat aviz pozitiv joi, 25 februarie, sumelor care vor fi cheltuite în acest an de către ministerul de resort pentru subvenții, angajați, irigații dar și pentru recensământul agricol. Senatorii şi deputaţii au avizat bugetul MADR […]
februarie 25, 2021
Sumele pentru plata Ajutorului Național Tranzitorii (ANT), reduse drastic, avertizează direct din Parlament, deputatul Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. Acesta l-a chestionat joi, 25 februarie, pentru ministrul agriculturii, Adrian Oros, cu privire la sumele alocate din bugetul de stat pe hectar și cap de animal, aferente anului 2020.”La ANT văd că […]
februarie 25, 2021
Ministerul Agriculturii pregătește un proiect pentru înființarea a trei centre unde să se colecteze și să se proceseze primar lâna. Anunțul a fost făcut de ministrul agriculturii, Adrian Oros, în emisiunea ”Agricultura la Raport” la AGRO TV, atunci când a vorbit despre investițiile care vor fi realizate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
”Am dorit să atragem cât mai mulți bani. Eu am cerut 6,5 miliarde prin PNRR. Acum ne găsim în depunerea proiectelor și concurs de proiecte. Între timp, sigur că noi am mai depus și alte tipuri de proiecte, să vedem ce ne aprobă Comisia. Am cerut pentru irigații 3,5 miliarde, pentru desecare și drenaj 2 miliarde, pentru combaterea eroziunii solului un miliard, pentru sistemul anti-grindină 110 milioane; pentru centrele de colectare și depozitare 400 de milioane”, a precizat Adrian Oros.
Șeful MADR a vorbit și despre necesitatea înființării unor centre de colectare a lânii, deoarece această verigă lipsește în acest moment, iar crescătorii de ovine nu pot să-și valorifice lâna.
”Am prins de asemenea 3 centre de colectare a lânii, pentru că aici este iarăși o problemă cu lâna. Oi avem destul de multe, lână ar fi, dar lipsește această verigă de colectare și prelucrare primară și spălare. Apoi sunt foarte mulți utilizatori interesați de această lână și în industria textilă, și în industria farmaceutică; am văzut foarte mulți oameni că încep să folosească această lână în construcții ca și izolatori și astfel mergem și pe componenta de Green Deal, pentru că este mult mai prietenoasă cu mediul. Din lâna de cea mai slabă calitate, am văzut că sunt și care fac îngrășăminte, pentru că este biodegradabilă.
Deci s-ar găsi utilizatori dacă ar fi acea verigă care lipsește și atunci am pregătit un proiect pe care o să-l depunem, prin care vrem să facem trei centre de colectare a lânii, în așa fel încât crescătorii de ovine să aibă unde să o valorifice”, a mai subliniat Oros.
februarie 24, 2021
Problema despăgubirilor de secetă pentru culturile de primăvară, sau mai bine zis a lipsei lor, a provocat din nou tensiuni în sectorul agricol românesc – pe de-o parte, între oficiali și fermieri, pe de altă parte între puterea și opoziția politică.
După ce sumele necesare pentru despăgubiri nu au fost incluse în bugetul de stat, președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, Adrian Chesnoiu a reacționat spunând că va depune, împreună cu colegii săi, un amendament prin care să se asigure că acești bani pentru despăgubiri vor fi incluși și vor ajunge la fermieri.
”Pot să le garantez fermierilor este că alături de colegii din Comisia de Agricultură din Camera Deputaților, în cazul în care nu se dă ordonanța, noi depunem amendament la legea bugetului. Nu cred că își va permite niciun Guvern sau colegii din Parlament să nu voteze un astfel de amendament, pentru că ar fi dezastruos pentru fermieri. (…) Vom găsi pârghiile legale necesare ca un astfel de amendament să treacă și ne vom asigura că fermierii primesc despăgubirile. (…) Toți colegii din toate partidele politice au fost de acord”, a precizat Adrian Chesnoiu pentru AGRO TV în urmă cu câteva săptămâni.
Prezent în emisiunea ”Agricultura la Raport”, ministrul agriculturii, Adrian Oros, a venit cu o replică pentru Chesnoiu în ceea ce privește subiectul despăgubirilor.
”Dacă ar fi fost bani disponibili în buget, la ce demersuri am făcut și ce fundamentări am trimis către Ministerul Finanțelor Publice și către cei care au decis plafoanele bugetare, cu siguranță că ar fi fost prinși. Nici anul trecut nu am avut acești bani în buget la începutul anului; la rectificări am reușit să atragem acești bani. Sunt niște rigori de alcătuire a bugetului”, a precizat Oros.
Șeful MADR i-a adus aminte președintelui Comisei de Agricultură din Camera Deputaților că partidul din care face parte nu a acordat niciodată despăgubiri pentru fermierii afectați de secetă, astfel că inițiativa acestuia pare una populistă.
”Sigur că în mod populist, acesta este jobul unui deputat de opoziție, tu poți să vii cu amendamente care nu au niciun suport economic. Eu îi reamintesc domnului Chesnoiu că entitatea politică din care face parte nu a despăgubit niciodată, au făcut doar procesele acelea verbale de constatare și niciodată nu au fost despăgubiți oamenii.
Sigur că demersul este legitim, orice parlamentar poate să facă acest lucru, dar vă dați seama că dacă ar fi fost bani, eu aș fi fost primul care ar fi fost bucuros că pot să îi dau, pentru că așa am promis și pentru că așa este corect față de fermieri. (…) Amendamentul va fi depus, nu știu dacă va trece, vom vedea. Noi căutăm soluții realiste și vom identifica alte modalități de sprijin care sunt fezabile, fără impact bugetar imediat”, a subliniat Oros.
Ministrul a mai precizat că, având în vedere cât de ”subțire” este bugetul de stat în acest moment, face tot posibilul să atragă cât mai mulți bani europeni în agricultură, atât prin elaborarea unor măsuri de interes în PNS, cât și prin proiectele care vor fi finanțate din PNRR.
”Aș fi vrut să am acești bani, aș fi vrut să am și mai mulți, ca să pot să fac cât mai multe lucruri. De aceea, văzând care sunt rigorile bugetului, încerc să atrag din acest PNRR cât mai multe sume care să vină în completare la banii din PNS și din buget”, a concluzionat Adrian Oros.
februarie 24, 2021
Au fost aprobate schemele de plăți pentru anii 2021-2022
În ședința Guvernului din data de 24 februarie 2021 a fost adoptată Ordonanța de Urgență pentru aprobarea schemelor de plăți și a unor instrumente de garantare care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022.
Având în vedere că perioada reglementată prin OUG nr. 3/2015, respectiv 2015-2020, s-a încheiat la 31 decembrie 2020, este necesară crearea unui cadru juridic la nivel național pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, din fondurile Uniunii Europene, în cuantumul alocat României.
Astfel, prezentul act normativ prevede:
aprobarea schemelor de plăți directe care se aplică în agricultură în anii 2021 și 2022, respectiv schema de plată unică pe suprafață, plata redistributivă, plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, plata pentru tinerii fermieri, schema de sprijin cuplat, schema simplificată pentru micii fermieri;
aprobarea ajutoarelor naționale tranzitorii în sectorul vegetal și zootehnic;
determinarea condițiilor specifice de accesare a măsurilor compensatorii din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, derulate prin APIA, respectiv: M10 – agromediu și climă, M11- agricultură ecologică și M13 – plăți care se confruntă cu constrîngeri naturale sau cu alte constrângeri specifice;
dispoziții generale privind plafoanele pentru plățile directe și ajutoarele naționale tranzitorii;
stabilirea beneficiarilor și a condițiilor care trebuie îndeplinite pentru acordarea plăților în cazul fiecărei scheme de ajutor/sprijin;
aprobarea măsurilor pentru care se instituie instrumente de garantare;
specificarea cazurilor de forță majoră și a modului de notificare a APIA;
reglementarea modului de asigurare în bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale a sumelor necesare plăților directe și ajutoarelor naționale tranzitorii, precum și a condițiilor de efectuare a plăților către beneficiari.
Impactul bugetar este de aproximativ 3,811 miliarde euro din FEGA și aproximativ 1 miliard euro din FEADR, fonduri alocate României pentru anii 2021 și 2022, sume ce pot fi accesate de circa 800 de mii de beneficiari ai schemelor/măsurilor de sprijin.
Articolul MADR: S-au aprobat schemele de plăți pentru anii 2021-2022 apare prima dată în Agrimanet.
februarie 24, 2021
Voi retrage ordinul privind creșterea porcilor, a anunțat ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Șeful de la Agricultură a spus că mult dezbătutul act normativ cu noi reglementări în sectorul creșterii suinelor nu este decât un proiect pe care umează să îl retragă din dezbaterea publică.Conform ministrului Adrian Oros, Ministerul Agriculturii nu trebuie să reglementeze sectorul de […]
februarie 23, 2021
Persoanele care detin terenuri forestiere in arii strict protejate, pe care nu le pot exploata, din cauza acestui statut, urmeaza sa primeasca anumite compensatii din partea statului, incepand cu acest an, a anuntat ministrul Mediului, Tanczos Barna.
Acesta a declarat ca, atat timp cat introduce restrictii, este obligatoriu ca statul sa plateasca si compensatii.
„Odata cu venirea mea la minister, am regandit prioritatile ministerului in ceea ce priveste finantarea unor activitati. Un domeniu care a fost neglijat ani la rand a fost domeniul compensatiilor care se platesc proprietarilor terenurilor forestiere care isi au terenurile, padurile in arii strict protejate, acolo unde ei nu isi pot desfasura activitati de exploatare. Aceste compensatii nu au fost platite de cativa ani. Am decis ca, in ordinea vechimii acestora, in anul 2021 sa platim toate aceste datorii, pentru ca protectia mediului costa. In cazul in care statul introduce restrictii in diverse domenii este absolut normal, este chiar si obligatoriu sa plateasca la timp compensatii”, a declarat ministrul Mediului.
Pe langa acest sprijin, proprietarii de paduri cu o suprafata mai mare de 100 de hectare, care se angajeaza ca vor lasa neatinsa o suprafata de cel putin 20% din cea detinuta, pot primi, de la APIA, o subventie in valoare de 38 de euro la hectar. Se creaza astfel o „zona de liniste” unde copacii, plantele si animalele se vor dezvolta nestingherite.
Pentru acest program, in toata tara sunt alocate peste 68 de milioane de euro, iar proprietarii de paduri primesc sprijin timp de cinci ani. Garda Forestiera verifica daca beneficiarii respecta conditiile, in caz contrar, titularii sunt obligati sa dea banii inapoi cu penalitati.The post Sprijin financiar de la Ministerul Mediului, pentru proprietarii de paduri. Cine poate beneficia first appeared on StiriAgricole.ro.
februarie 23, 2021
Vremea se va incalzi in aceasta saptamana, iar temperaturile maxime se vor situa in jurul a 14-16 grade Celsius, in majoritatea regiunilor tarii.
Totusi, inceputul lunii martie se anunta unul friguros, cu valori cuprinse intre 6 si 8 grade Celsius. Tot in prima saptamana din martie se vor semnala si precipitatii, in aproape toata tara, se arata in prognoza ANM, valabila in intervalul 22 februarie – 7 martie.
In Banat, pana pe data de 26 februarie, valorile termice diurne se vor situa cu mult peste cele specifice perioadei, astfel ca media maximelor va avea variatii intre 12 si 16 grade. Dupa data de 27 februarie, temperaturile maxime vor scadea pana la o medie de 11 grade, iar tendinta de usoara scadere se va mentine pana la sfarsitul intervalului, cand vor fi medii de 9 – 10 grade.
Temperaturile minime vor creste usor la inceputul intervalului, pana la o medie de 3 grade si se vor mentine intre 2 si 4 grade pana spre sfarsitul primei saptamani. Din 27 februarie media minimelor va cobori pana spre 1 grad, apoi in a doua saptamana se va mentine la valori, in medie, de 0 – 2 grade. Probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata in intervalul 1 – 6 martie.
In Crisana, in aceasta saptamana, media maximelor va fi de 13 – 15 grade, valori cu mult mai mari decat in mod normal pentru aceasta perioada. Din data de 27 februarie, media temperaturii maxime va fi in scadere spre o valoare de 10 grade, apoi se va mentine pana spre sfarsitul intervalului, la valori, in medie, de 8 – 10 grade.
Temperaturile minime vor creste usor in prima saptamana, spre o medie de 4 grade, apoi pana la sfarsitul intervalului va exista tendinta de scadere, spre medii de la -1 la 0 grade. Probabilitatea pentru precipitatii va fi in crestere dupa data de 1 martie.
In zona Transilvaniei, vremea va fi deosebit de calda pana in jurul datei de 26 februarie, iar media maximelor va avea variatii intre 11 si 14 grade. Apoi, temperaturile maxime vor fi in scadere, chiar semnificativa in jurul datei de 27 februarie, cand se vor inregistra medii de 8 – 9 grade, iar la sfarsitul intervalului, media maximelor va ajunge spre valori de 6 grade.
Temperaturile minime vor creste in prima saptamana, de la medii in jurul a -4 grade pana spre 0 grade. Pana la sfarsitul intervalului, temperaturile minime vor fi in usoara scadere, spre medii ce vor oscila intre -4 si -3 grade. Probabilitatea pentru precipitatii va fi ridicata dupa 27 februarie, dar mai ales in jurul datei de 2 martie.
In Maramures, valorile termice diurne vor creste usor pana spre sfarsitul primei saptamani, de la medii de 11 grade, pana spre 14 grade. Dupa data de 26 februarie, vremea va intra intr-un proces de racire, astfel incat la sfarsitul intervalului de anticipatie, media maximelor va ajunge la 6 – 7 grade.
Temperaturile minime vor fi in crestere in prima saptamana, de la medii de -3 grade, pana spre valori de 3 grade. In cea de-a doua saptamana, minimele termice vor marca o scadere treptata, iar la finalul intervalului se vor inregistra, in medie, pana la -3 grade. Probabilitatea pentru precipitatii va fi in crestere, in special dupa data de 1 martie.
In regiunea Moldovei, in prima saptamana de prognoza, in ansamblu, vremea va fi mai calda decat in mod obisnuit, dar vor fi fluctuatii in evolutia temperaturilor maxime, astfel ca media acestora va fi cuprinsa intre 8 si 14 grade, cu cele mai ridicate valori in 25 si 26 februarie.
In aceasta perioada, media temperaturilor minime va creste de la -4 grade pana spre valori de 0 – 1 grad. Primavara calendaristica va debuta cu maxime la nivelul regiunii de 6 – 8 grade si minime intre -2 si 0 grade, cu o tendinta generala de scadere spre finalul celor doua saptamani de prognoza. Probabilitatea pentru precipitatii va fi mai ridicata in a doua saptamana de prognoza, dar pana atunci, doar izolat vor fi conditii de burnita in zonele joase de relief.
In Dobrogea, in primele doua zile ale intervalului, media valorilor maxime va fi de 8 – 10 grade, dupa care se va produce o scadere semnificativa pana la 5 grade, ca ulterior sa se incalzeasca din nou spre maxime in jur de 12 grade.
Spre finalul lunii februarie, o noua racire va determina maxime in medie de 7 – 8 grade, ce se vor mentine fara variatii importante si in prima saptamana de martie. Media temperaturilor minime va fi in crestere usoara in prima saptamana, de la 0 grade, pana la 3 – 4 grade, iar ulterior sunt prognozate valori in jur de 1 grad. In prima saptamana de prognoza vor fi posibile ploi slabe sau burnita, in special pe 24 februarie. Dupa data de 1 martie probabilitatea pentru precipitatii va fi in crestere.
In Muntenia, in prima saptamana va predomina o vremea calda pentru aceasta perioada, cu temperaturi maxime la nivelul regiunii cuprinse intre 12 si 16 grade, dar in ziua de 24 februarie se vor inregistra valori diurne, apropiate de mediile multianuale, in jur de 8 grade. Racirea prognozata pentru 28 februarie va insemna maxime in jur de 10 grade, ce se vor mentine si in primele zile din luna martie, insa pana la finalul intervalului, tendinta temperaturii va fi de scadere usoara.
In ceea ce priveste temperaturile minime, acestea vor prezenta o tendinta de crestere treptata in prima saptamana, de la -2 grade pana spre 2 grade, iar ulterior media regionala a acestora va fi in jur de 0 grade. Regimul pluviometric va fi deficitar in cea mai mare parte a intervalului, probabilitatea pentru precipitatii urmand sa fie in crestere mai ales dupa 2 martie.
In Oltenia, perioada 22 – 28 februarie va fi caracterizata de variatii ale temperaturii aerului de la o zi la alta, dar in ansamblu vremea va fi calda in special in zona de deal. Valorile maxime de temperatura la nivelul regiunii vor fi cuprinse, in general, intre 12 si 16 grade, iar minimele vor prezenta o tendinta de crestere usoara de la – 2 grade pana spre 2 – 3 grade.
In a doua saptamana sunt prognozate maxime, in medie de 10 – 12 grade, cu valori ceva mai scazute spre finalul intervalului, iar temperaturile minime vor fi in jur de 0 grade. Regimul pluviometric va fi deficitar in cea mai mare parte a intervalului, iar probabilitatea pentru precipitatii va fi in crestere in special dupa data de 2 martie.
La munte, pana in 26 februarie, vremea va fi calda pentru aceasta perioada, cu o medie a valorilor maxime intre 6 si 9 grade si minime de la -2 la 0 grade.
Racirea prognozata pentru finalul lunii februarie va determina maxime in medie de 0 – 2 grade, ce se vor mentine fara variatii importante si in prima saptamana de martie, iar media minimelor va scadea pana spre la -7 grade. Probabilitatea pentru precipitatii va fi in crestere dupa data de 27 februarie.The post ANM: inceput friguros de martie, in aproape toata tara. Care sunt sansele de precipitatii in fiecare regiune? first appeared on StiriAgricole.ro.
februarie 23, 2021
Pragul maxim per fermă pentru plata Sprijinului Cuplat Zootehnic (SCZ) rămâne cel de 250 de capete, se arată într-un nou proiect de ordin al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) lansat în dezbatere publică luni, 22 februarie. Ministerul a răspuns nemulțumirilor crescătorilor de vaci care au trimis un memoriu prin care cer imperativ menținerea acestei […]
februarie 22, 2021
Un secretar de stat din Ministerul Agriculturii îi minte în față pe fermieri. O situaţie pe cât de revoltătoare, pe atât de tristă întrucât este vorba despre cel mai tânăr secretar de stat din Ministerul Agriculturii, cel care se prezintă, culmea, că ar fi chiar fermier. George Cățean, a cărui numire a avut loc pe […]
februarie 22, 2021