Legături

IoT se traduce uzual în Internetul Lucrurilor:

Internetul lucrurilor (Internet of Things – IoT) este o tehnologie în curs de dezvoltare, care tinde spre a face parte din viaţa cotidiană din ce în ce mai mult. Multiplele aspecte ale IoT, precum şi numărul din ce în ce mare de dispozitive, tehnologii şi platforme în acest domeniu, au condus ca IoT să fie o tehnologie extinsă în multe domenii. Internetul lucrurilor reprezintă o tehnologie ce va permite intrarea într-o nouă eră economică pentru întregul glob. IoT este un concept care defineşte o lume în care toate obiectele (maşini, electrocasnice, sisteme de iluminat, dispozitive mobile, portabile etc.) sunt conectate între ele prin intermediul Internetului.

SAVU, Daniel, Mihaela TOMESCU, and Lidia BĂJENARU. „INTERNETUL LUCRURILOR–O NOUĂ PARADIGMĂ A CONECTĂRII ÎN INTERNET.” Revista Română de Informatică şi Automatică 27.1 (2017): 5-14.

Acest newsletter ALECAIA punctează utilizările comune ale tehnologiei IoT în tehnologia agricolă 4.0. Avantajele principale produse de aceste tehnologii sunt:

• monitorizarea puternică, la orice scară, în câmp prin rețele de senzori, permițând un management adaptiv și cu reacție rapidă
• distribuție și logistică mai bine optimizată pentru a reduce risipa alimentară și a vinde produse în condiții de piață favorabile

Alecaia’s newsletters are intended to present new (digital) technologies and other innovations applicable in Agriculture and adjacent businesses and inform about its projects.

The Internet of Things (IoT) describes the network of physical objects – “things” – that are embedded with sensors, software, and other technologies for the purpose of connecting and exchanging data with other devices and systems over the internet. These devices range from ordinary household objects to sophisticated industrial tools. With more than 7 billion connected IoT devices today, experts are expecting this number to grow to 22 billion by 2025. (Oracle)

IoT in Food, Agritech & Commodity Trade

According to Ernest & Young IoT in agriculture will be a key enabler in making new business models a reality. As numerous devices and systems throughout a farm are harmonised to monitor crop health, inventory, and the communication of daily farm activities, ag retail will continue to find new and innovative service offerings. 

The commodity trade sector is also likely to increase the use of IoT as it can help with assessing supply and demand in a new manner, whereby levels of stocks and other crucial information can be reported in real-time. Various technologies such as weather drones and satellite images can help companies to get a better grip on the whereabouts of their goods and identify problems quicker allowing to take corrective measures more rapidly. This leads to a better service to the customers and can be a competitive advantage.

Weather data can help food commodity companies assess the ideal conditions for growing and harvesting plants. It can also be a safety tool for industrial producers. IoT uses real-time and historical data to reflect a more precise picture of the underlying situation and reduces risks by assessing customer buying patterns and anticipating changes in demand. Machines and software use data analysis to predict customer demands and develop a strategy to supply the commodity to the appropriate locations.

Big data used in IoT works on a global and local scale.

In transportation, setting up sensors expedites the process and reduces the risk of late deliveries. It helps to gain visibility, thus contributing to new opportunities and providing a better customer experience.

Technological advances in IoT provide an opportunity to expand into new markets as the data obtained allows a company to identify potential markets with limited competition for a market. By analysing data and adding local market intelligence, companies can use that as a basis to decide whether to expand into new markets and new products.

See Your Box

See Your Box is an Italian-Swiss Start-up founded in 2014. Their digital platform monitors products all along the supply chain collecting smart data for business clients. IoT is the key for data-driven supply chain management from the raw material to production to transport to retail and finally the consumer. See Your Box interconnects data across the whole supply chain, provides transparency and harvests a massive quantity of smart data.

The opportunity of the IoT market is estimated at 2.2 – 6.7 trillion USD. Every day 46 million tons of goods are moved in Europe alone. Past solutions such as Bluetooth, Near Field Communication (NFC), Bar Code etc. have high infrastructure costs, do not provide real time information, and have other drawbacks.

See Your Box developed a proprietary modular solution allowing full control of critical components such as advanced encryption, integrated sensors, back-up, dedicated server, cloud architecture etc. This allows for scalability, fast implementation, and customisation in real-time, simple, smart and secure.

For any product 60+ parameters can be defined including weather, traffic, movement, geo-fence, crash (for delicate cargo), impact/light/sound profile, microphone, airport mode, battery, pressure, humidity, temperature, acceleration and location.

In case of interest, questions or comments, please reach out.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidurile Solicitantului, în variantă consultativă, pentru submăsurile 4.1 – Investiții în exploatații agricole, 4.3  – Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea şi adaptarea infrastructurii agricole –  componenta drumuri agricole și 17.1 – Prime pentru asigurarea culturilor a animalelor si a plantelor.

Documentele menționate sunt publicate în variantă consultativă pe pagina principală de internet a AFIR, conform normelor legale în vigoare, pentru o perioadă de 15 zile, timp în care toți cei interesați pot transmite observații sau sugestii de îmbunătățire pe adresa poștală a AFIR, cât și pe adresa de e-mail: consultare@afir.info.

Ulterior expirării termenului legal de 15 zile, Ghidurile Solicitantului aferente submăsurilor vor fi mutate de pe pagina principală a portalului AFIR în pagina special creată și dedicată submăsurilor.

Vom reveni cu detalii.
Articolul Ghidurile Solicitantului pentru submăsurile 4.1, 4.3 și 17.1 apare prima dată în Agrimanet.

iunie 4, 2021

Agricover Credit IFN, principala instituție financiară non-bancară specializată exclusiv în finanțarea agriculturii, a inaugurat astăzi la Brașov prima sucursală din centrul țării. Aceasta este a zecea sucursală deschisă de companie la nivel național, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.Agricover Credit IFN anunţă că îşi continuă angajamentul asumat de a susține performanța și […]

iunie 4, 2021

iunie 3, 2021

iunie 3, 2021

iunie 3, 2021

iunie 3, 2021

iunie 3, 2021

Proiectul privind strategia de gestionare a apei, prin care Romania urma sa primeasca fonduri europene importante cu care sa poata construi, printre altele, si sisteme complete de irigatii, nu a fost acceptat de UE. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, vine cu explicatii si sustine ca proiectul nu a fost finantat pentru ca „nu era suficient de verde”, insa ca va fi finantat in ani urmatori, din alte surse.
„Cu siguranta in urmatorii ani, proiectul va fi finantat din alte surse, pentru ca este necesar, este vital si daca in PNRR Comisia a decis ca nu poate finanta, cu siguranta de la bugetul de stat va trebui sa alocam bani, sume serioase, in asa fel incat intr-un ritm mai alert decat s-a facut pana acum sa avem o strategie de gestionare a apei cat mai inteligenta si cat mai utila noua”, a declarat, joi, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, intr-o conferinta de presa.
El a prezentat un document realizat European Insitute of Public Administration, care arata mai multe drafturi ale PNRR-urilor satelor membre depuse in noiembrie 2020, iar Romania era trecuta cu cel mai verde program de rezilienta – 64,8%, in timp ce Slovenia avea 42%, Germania – 40%, Grecia – 38%, Cehia – 38% iar Bulgaria – 37%.
„Anul trecut vorbeam despre aceasta strategie de gestionare a apei si aveam alocata o suma de 6,5 miliarde de euro. Se poate observa usor ca Romania avea de departe cel mai verde program national de rezilienta si cuprindea lucrari de irigatii, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea desertificarii si sistem antigrindina. Aceasta este poza din noiembrie cand a ajuns primul draft la Comisia Europeana. Atat de verde era planul national trimis de Ministerul Agriculturii si nepriceputii de la ANIF”, a subliniat Oros.
„Ce am vrut sa facem, pornind de la imaginea acelor canale? Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus ca ne-am prezentat cu solutii invechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram sa facem cu acele canale care existau? Solutii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar solutie mai verde decat ceea ce am prezentat noi nu cred ca era. Puteam sa producem deasupra acestor canale, prin montarea acestor panouri fotovoltaice, pe o suprafata care altfel nu este utilizata nicicum, foarte multa energie verde si foarte multa energie ieftina, dar care sa ne permita sa impingem acolo unde intr-adevar, sistemul vechi, pe care l-am mostenit necesita ca apa sa fie impinsa la 7 trepte, iar la pretul energiei de acum este total neviabil. Asta era solutia pe care noi am prezentat-o. Era si verde, era si digital, si producea si energie pe suprafata mare”, a explicat ministrul Agriculturii.
Intrebat pe cine considera responsabil de acest esec de a nu fi acceptata finantarea strategiei de gestionare a apei prin PNRR, Oros a raspuns: “In primul rand nu este un esec asa cum a fost alcatuit programul. Imi este greu sa gasesc un vinovat. Daca cei de Comisie nu au dorit sa finanteze partea de irigatii, ci doar partea de desecare-drenaj, repet, cu siguranta vom gasi resurse sa facem ceea ce ne-am propus”.The post Oficial: strategia de gestionare a apei nu a fost acceptata la finantare prin PNRR. Ce explicatii are ministrul Oros? first appeared on StiriAgricole.ro.

iunie 3, 2021

Cât câștigă fermierii din Europa

Fermierii din Europa se luptă pentru vânzări și prețuri bune pe aceeași piață. Acest lucru nu funcționează la fel de bine peste tot – una din cauze este că exploatațiile agricole sunt foarte diferite.

Începe cu mărimea exploatației și se termină cu gradul de mecanizare și orientarea producției. Multe dintre diferențe sunt istorice – cazul fermierilor din Europa de Est sau Germania de Est.

Dar și în Europa de Vest diferențele între structurile agricole și veniturile fermierilor sunt uriașe.

Cauzele nu se regăsesc doar în orientarea producției și condițiile naturale – condițiile foarte diferite de pe piața funciară – adică prețurile de cumpărare și arendare.

Cu toate acestea, datele de țară înregistrate de Comisie permit o comparație aproximativă între statele membre – pe de o parte în ceea ce privește dimensiunile și, pe de altă parte, cu privire la productivitatea fermei respective .

Fermierii germani se descurcă destul de bine într-o comparație europeană – mai ales când vine vorba de productivitate la hectar – dar și când vine vorba de alți parametri economici.

Agricultorii cei mai productivi – în Olanda și Belgia

Cu toate acestea, fermierii germani nu sunt chiar pe primul loc în clasamentul fermierilor europeni. Grupul de top în ceea ce privește valoarea producției este alcătuit din colegii din Olanda, urmând pe următoarele locuri Belgia, Italia și Danemarca.

În timp ce valoarea producției agricole pentru fermierii olandezi cu puțin teren și producție intensivă a fost recent de aproximativ 15.700 de euro pe hectar, în celelalte trei țări a fost între 6.333 de euro în Belgia și 4.232 de euro pentru fermierii danezi.

Cele patru țări menționate se numără, de asemenea, printre cele cu cele mai mari prețuri la terenuri/arendare din Uniunea Europeană. Fermele din toate cele patru țări cu doar 11 hectare în Italia și 36 de hectare în Belgia sunt semnificativ mai mici decât fermele din Germania, cu peste 60 de hectare.

Aceasta înseamnă, de asemenea, că nu numai productivitatea suprafeței sau intensitatea producției este foarte mare – ci și venitul pe fermă. Cu toate acestea, cultivarea fructelor și legumelor este, de asemenea, inclusă în statistici – iar olandezii și italienii sunt deosebit de puternici acolo.

Conform datelor Comisiei, o fermă din Țările de Jos a generat peste 500.000 de euro în 2020 – în Danemarca era încă în jur de 315.000 de euro -, iar în Italia, din cauza dimensiunii fermei semnificativ mai mici, doar puțin sub 50.000 de euro au circulat către ferma individual.

Fermierii germani cu mult înaintea Franței și a Spaniei

Dacă omitem țări foarte mici precum Malta, Cipru și Luxemburg, fermierii germani ajung pe locul cinci în clasamentul productivității pe suprafață – după cele patru țări menționate mai sus.

Cu aproximativ 3.400 de euro pe hectar, valoarea producției fermierilor germani este semnificativ mai mare decât cea a colegilor lor din Franța, Spania și Scandinavia. Avantajul asupra marilor țări agricole din Europa de Est – precum Polonia și România – este chiar mai mare. Fermierii francezi generează o valoare a producției de 2.670 de euro pe hectar, în Spania este de 2.250 de euro, iar în Polonia puțin sub 1.900 de euro pe hectar.

Dar este, de asemenea, un fapt: în toate aceste țări, prețurile terenurilor și ale contractelor de arendare sunt, de asemenea, considerabil mai mici decât în ​​Germania, deoarece terenurile aparent „nu sunt la fel de rare” ca în Germania. În ceea ce privește orientarea către producție, Franța poate fi comparată cel mai bine cu Germania – fermierii germani generând semnificativ mai multe venituri din producția de lapte și porc, în timp ce fermierii francezi câștigă mai mulți bani din producția de cereale.

Sectorul cărnii și veniturile sale devin din ce în ce mai importante pentru fermierii din Spania, cel puțin conform datelor Comisiei. Cel puțin când vine vorba de animale (nu de cantitatea sacrificată), Spania este acum în fața Franței și a Germaniei.

În cele din urmă, dacă mai aruncăm o privire asupra valorii producției pe fermă – Germania, cu aproximativ 205.000 de euro pe fermă, este cu mult înaintea fermierilor din Franța cu 163.000 de euro și chiar mai mult în fața colegilor lor din Spania cu o valoare de producție de 55.000 euro pe fermă.

Concluzia este probabil: fermierii europeni operează în condiții foarte diferite și aparent cu succese economice foarte diferite.

sursa Agrarheute
Articolul Cât câștigă fermierii din Europa? apare prima dată în Agrimanet.

iunie 2, 2021