Legături

Miercuri, 31 martie 2021, tranzacțiile cu porumb de pe Bursa din Paris a luat un avans de 2,7%, până la un total de 216,75 euro pe tonă, în concordanță cu mișcările importante petrecute pe bursa de materii prime de la Chicago (CME), unde porumbul și soia au crescut cu limita maximă permisă față de sesiunea anterioară.
Potrivit precizărilor lui Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia, în termeni procentuali, saltul a fost de 5.1% pentru soia și 4.6% pentru porumb, iar grâul a fost impulsionat cu 2.9%, la rândul său (fiind deseori corelat parțial cu porumbul).
Expertul sursei citate precizează că raportul USDA ar fi fost catalizatorul care a generat majorarea, document care a venit la pachet cu o surpriză majoră în privința suprafețelor însămânțate. Vorbim mai exact de calcule ale USDA care vorbesc de suprafețe mai mici semănate (peste 36,8 milioane hectare, față de mai bine de 37,7 milioane hectare potrivit estimărilor, în cazul porumbului, și 35,4 milioane de hectare pentru soia, cu peste 930.000 hectare sub estimări).
La fel și cererea venită din China pune presiune pe prețurile materiilor prime de proveniență nord-americană.
„Față de anul precedent, o creștere de 1%, respectiv 5% a suprafețelor este considerată insuficientă în raport cu cererea. China a redevenit anul acesta prima destinație pentru bunurile agricole ale SUA, susținând atât prețurile, cât și profitul fermierilor. Importurile în creștere au stat, de altfel, la baza unor așteptări ridicate pentru suprafețele noi plantate cu soia și porumb, pregătind astfel reacția pronunțată la anunțul Departamentului de Agricultură al SUA atunci când ștacheta înaltă nu a fost atinsă.
„Trendul porumbului pe piața futures americană este, în ultimele luni, ascendent. Prețurile sunt aproape de vârful ultimilor 8 ani, după o creștere de peste 60% de la minimele din august (pentru contractul cu scadența mai) până miercuri la închidere. Boabele de soia se află la sub 2% de vârful ultimilor 7 ani.
„Raportările pozițiilor non-comerciale mari pentru porumb (cei care nu sunt producători) pentru 23 martie arată o poziționare long (pe creștere) de 538.700 de contracte, cu peste 29.000 peste săptămâna precedentă. Am putea spune, din aceste date, că piața se aștepta încă de acum aproape o săptămână la o tendință de creștere a prețurilor”, se scrie în analiza celor de la XTB.
Veștile bune pentru fermieri au totuși implicații macroeconomice
Același Claudiu Cazacu spune că majorarea de preț la produsele de proveniență agricolă, coroborată cu creșterile costurilor de achiziție la petrol și la alte produse din energia fosilă, dar și la metale industriale, toate duc inevitabil la salturi inflaționiste.
Cazacu este de părere că fără ajustare corectivă vizibilă de două cifre a mărfurilor principale, consumatorii vor resimți, în cele din urmă, un cost sporit al bunurilor esențiale.
„Sunt stimulate astfel, preocupări suplimentare în privința inflației. În Europa, porumbul este cu peste 35% mai scump față de finele lunii martie de acum un an, iar grâul cu peste 22%. Având în vedere creșterea înregistrată la nivelul petrolului, a altor produse din energia fosilă, a metalelor industriale (cuprul a avansat cu peste 77% în ultimul an, până la sfârșitul lui martie) un salt al inflației este de așteptat. Deși piețele indică o anume preocupare față de dinamica generală a prețurilor, Fed și alte bănci centrale majore privesc riscurile inflaționiste drept temporare.
Este de urmărit cu atenție segmentul materiilor prime în perioada următoare (1-2 trimestre). Fără o ajustare corectivă vizibilă de două cifre a mărfurilor principale, consumatorii pot resimți, în cele din urmă, un cost sporit al bunurilor esențiale. În privința sectorului agricol, local, acesta se profilează ca un câștigător al tendințelor curente, orientate de asemenea favorabil pe termen scurt. Pentru PIB-ul României ar putea fi o veste bună. Reținem totuși că, în special în agricultură, estimările sunt supuse unor masive incertitudini date de variabilele numeroase implicate, de la vreme și factori naturali până la ritmul piețelor internaționale”, a conchis el.

aprilie 3, 2021

Fermierii care așteptau subvențiile care se achită din bugetul național mai au de așteptat cel puțin până la următoarea sedință de Guvern pentru a fi aprobate proiectele de Hotărâre de Guvern care prevăd sumele pentru achitarea banilor pentru motorină, ajutoarele naționale tranzitorii, atât pentru sectorul vegetal dar și zootehnic. Deși săptămâna care se încheie au […]

aprilie 3, 2021

Apicultorii vasluieni nu au nevoie de bani de la stat! Se pare că aceștia nu s-au grăbit deloc să primească ajutorul de minimis acordat pentru pierderile provocate de condițiile meteo nefavorabile, care au pus stăpânire pe foarte multe zone ale țării anul trecut.

Mai exact, banii veniți prin schema „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”.
Doar 569 de apicultori din cei 861 de vasluieni cu familii de albine înregistrați în baza de date națională apicolă au depus dosarele pentru subvenții.
Valoarea integrală a schemei de ajutor de minimis s-a acordat beneficiarilor într-o singură tranșă, în cuantum de 25 lei/familia de albine, însumând valoarea totală de 1.341.700 lei.
Cei care au beneficiat de subvenție au fost exclusiv persoanele fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale dar și persoanele juridice, pentru un număr total de 53.623 de familii de albine înregistrate pe raza judeţului.
Din păcate, anul precedent a reprezentat o perioadă extrem de nefavorabilă pentru stuparii din județul Vaslui. Seceta pedologică instalată încă din iarna lui 2020 a compromis culesul la rapiță și salcâm și nici culesul la tei nu le-a adus o producție mai îmbucurătoare oamenilor.
”Am discutat cu silvicultori din județ și mi-au spus că la tei sunt florile rare din cauza secetei. Măcar să obținem miere ca să asigure întreținerea famililor de albine. Oricum, apicultorii au intervenit cu siropuri pentru ca albinele să aibă cu ce se hrăni. La rapiță ar fi trebuit să obținem 10 kilograme de miere/familia de albine și nu am realizat nimic. La fel a fost și la salcâm, unde trebuia să avem o producție de 25 kilograme/familia de albine. Pentru apicultori, 2020 este un an foarte prost”, spunea Sorin Braniște, apicultor vasluian.
Aceeși preconizare nefastă o făcea vara trecută și preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
“Anul apicol este unui ciudat. Rapiţa nu a răsărit din cauza secetei din toamnă şi iarna acestui an şi, unde a răsărit, s-a ofilit în timpul înfloritului. În unele zone s-a făcut foarte puţină miere la rapiţă, producţia nu s-a realizat nici în proporţie de 30-35%, undeva la 2-3 kg pe familia de albine, cantitate pe care nici nu merită să o extragi. La salcâm este cam acelaşi lucru.
În zona de vest, la Valea lui Mihai, unde este un bazin melifer foarte mare, 70% a fost îngheţat. La fel la Caracal şi la Vâlcea, iar unde au fost puţine flori nu au secretat. În aceste condiţii, nici aici nu facem mai mult de 30% din producţia anuală. La tei, suprafeţele sunt mici şi mierea nu reprezintă nici 5% din producţia anuală. Nu avem nicio perspectivă, numai dacă ne salvează floarea soarelui, altfel producţia din acest an va fi compromisă şi estimez la această dată că va fi cu vreo 15-20% mai mică decât anul trecut, care nu a fost un an apicol bun”, declara la acea vreme preşedintele ACA.
Fiecare țară din UE poate stabili propriu program național de apicultură, iar acesta va beneficia de sprijin din partea Uniunii europene. Acest program acoperă o perioadă de trei ani. Programele apicole naționale pentru perioada 2020-2022 au fost aprobate în toate țările UE prin decizia de punere în aplicare a UE 2019/974.
În cadrul acestor programe, 8 măsuri specifice sunt eligibile pentru finanțare:

asistența tehnică: de exemplu, formarea apicultorilor și a grupurilor de apicultori pe teme precum creșterea sau prevenirea bolilor, extracția, depozitarea, ambalarea mierii etc.

combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei (varrooza este un parazit endemic, care slăbește sistemul imunitar al albinelor și, dacă nu se aplică niciun tratament, duce la dispariția coloniilor de albine)

raționalizarea transhumanței, care este importantă pentru polenizare, dar și pentru alimentația albinelor

analizele efectuate asupra produselor apicole: mierea, lăptișorul de matcă, polenul, propolisul și ceara de albine.

repopularea stocurilor de albine

cercetarea aplicată

monitorizarea pieței

îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piață.

La fiecare trei ani, Comisia Europeană prezintă un raport către Parlamentul European și Consiliul UE cu privire la punerea în aplicare a măsurilor în sectorul apicol.

aprilie 2, 2021

aprilie 2, 2021

aprilie 2, 2021

Pentru a urgenta dotarea personalului silvic, care asigură paza pădurilor, cu arme și uniformă de serviciu, mijloace de apărare și de intervenție, respectiv mijloace de comunicație și deplasare, Federația Sindicatelor din Silvicultură Silva a solicitat intervenția Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.
„Pentru descurajarea actelor de agresiune asupra silvicultorilor, a fost solicitată intervenţia domnului Tanczos Barna, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în vederea modificării şi completării Codului penal, prin includerea personalului silvic în categoriile prevăzute la art. 257, alături de poliţişti şi jandarmi, în cazul cărora faptele de ameninţare, lovire şi vătămare corporală comise asupra acestora se sancţionează cu pedepse mult mai aspre”, se precizează într-un comunicat remis joi, 1 aprilie 2021, de organizaţia sindicală.
Cererea de urgentare a fost făcută în contextul în care, în ultima perioadă, au fost constatate noi cazuri de agresiuni fizice comise de hoţii de lemn asupra a trei silvicultori aflaţi în timpul serviciului de pază a fondului forestier.
De altfel, ultimele trei evenimente au avut loc în judeţele Bacău, Hunedoara şi Vâlcea, iar în urmă cu o lună alţi trei silvicultori au fost agresaţi.
„Aceste noi cazuri vin să completeze tabloul sumbru al agresiunilor îndreptate împotriva personalului silvic, în urma cărora, în ultimii ani, apărând pădurea, șase pădurari au fost omorâţi de hoţii de lemn, iar peste 700 de silvicultori au fost atacaţi de infractori, suferind agresiuni şi vătămări corporale grave, ameninţări cu moartea, precum şi distrugerea unor bunuri (autovehicule, locuinţe, anexe gospodăreşti, sedii administrative, etc).
Federaţia Sindicatelor Silva a atras atenţia încă din anul 2019, în nenumărate rânduri, că personalul silvic de teren se confruntă cu o presiune tot mai ridicată asupra pădurii şi face faţă cu dificultate acestei presiuni, în principal din cauza lipsei dotărilor absolut necesare în cadrul acţiunilor pentru asigurarea pazei şi a integrităţii fondului forestier (arme de serviciu, mijloace de comunicare, de intervenţie şi de apărare, uniforme de serviciu, echipament individual de protecţie precum şi mijloace de transport adecvate)”, se precizează în documentul de presă.
Potrivit precizărilor sursei citate, jumătate dintre cei peste 7.000 de silvicultori (pădurari şi şefi de districte din cadrul administratorului fondului forestier proprietate publică a statului român), care au ca obligaţie de serviciu paza pădurilor şi asigurarea integrităţii fondului forestier, nu sunt dotaţi în prezent cu arme de serviciu.
Pe lângă lipsa de arme şi de alte dotări, la această situaţie îngrijorătoare a agresiunilor asupra personalului silvic s-a ajuns şi din cauza dimensionării insuficiente a personalului silvic cu atribuţii de pază, precum şi din cauza dimensionării cantoanelor şi districtelor silvice, fără a se ţine seama de complexitatea şi specificul activităţii de pază a pădurilor la nivel local şi regional.
În urma ultimelor trei cazuri de agresiuni, Federaţia Sindicatelor Silva a solicitat tot joi, 1 aprilie 2021, sprijinul Procurorului General al României pentru monitorizarea actelor de cercetare şi urmărire penală ce se efectuează în cazurile de agresiune îndreptată împotriva personalului silvic şi dispunerea de măsuri în scopul efectuării cu celeritate a cercetărilor pentru identificarea, anchetarea şi pedepsirea autorilor acestor agresiuni.

aprilie 1, 2021

Focar de pestă porcină africană în grupul Smithfield, cel mai mare proprietar de ferme de porci din România. Virusul de PPA a fost depistat într-o exploatație din județul Arad, ferma având o capacitate de 5.700 de porcine.După ce la începutul lunii martie, Pesta Porcină Africană (PPA) a lovit în ferma de porci de la Macea, […]

aprilie 1, 2021

martie 31, 2021

APIA informeaza potentialii beneficiari ca pe site-ul institutiei  pot fi accesate informatii referitoare la masura de promovare a produselor agricole pe piata interna si in tarile terte, la urmatoarea adresa:
Elementele de noutate sunt urmatoarele:

Cererile de propuneri 2021 pentru programe simple si programe multinationale lansate de Comisia Europeana pentru anul 2021; Rectificari la cererile de propuneri 2021 pentru programe simple si pentru programe multinationale ce vizeaza modificari ale: termenului limita de transmitere a cererilor (propunerile de programe), termen care se prelungeste pana la data de 11 mai 2021 ora 17.00 CET(Ora Europei Centrale);
Calendarului estimativ al diferitelor activitati de implementare a masurii de informare si promovare a produselor agricole pe piata interna si in tari terte, aferente cererilor de propuneri lansate de Comisia Europeana pentru anul 2021 ; unor activitati eligibile din cadrul sectiunii 6, „Eligibilitate” a cererilor de propuneri, a unor costuri diverse din sectiunea 10, „Structura juridica si financiara a acordurilor de grant” (numai pentru programele simple);
Ghidul privind depunerea de propuneri pe portalul de finantare si licitatii – Promovarea produselor agricole (AGRIP);
Ghidul programului – Promovarea produselor agricole (AGRIP);
Formularul de cerere pentru programe simple 2021;
Anexa II: Informatii privind reprezentativitatea;
Bugetul detaliat;
Informatii privind capacitatea financiara.

Pentru mai multe informatii privind masura de promovare a produselor agricole pe piata interna si in tarile terte, va rugam sa accesati adresele: https://ec.europa.eu/chafea/agri/
https://ec.europa.eu/chafea/agri/en/newsroom-and-events/events/online-info-day-calls-proposals-2021 – unde regasiti webseminarii organizate de Comisia Europeana  pentru Info Day 2021 cu ocazia lansarii cererilor de propuneri pentru anul 2021, prezentari in care sunt oferite precizari cu privire la temele si obiectivele propuse precum si prezentari ale unor programe de promovare in derulare finantate cu particparea UE.
–http://www.apia.org.ro/ro/directia-comert-exterior-i-promovare-produse-agricole/program-promovare-produse-agricole-i-ecologice/promovare-produse-agricole-si-ecologice;
–https://www.madr.ro/promovare-produselor-agroalimentare/campania-de-promovare-2021.html;
Va rugam sa acordati atentie materialelor indicate, intrucat acestea contin informatii detaliate privind modalitatea de accesare a sprijinului financiar alocat acestei masuri.
Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura ramane intotdeauna la dispozitia dumneavoastra, orice intrebari care vizeaza implementarea masurii privind actiunile de informare si promovare a  produselor agricole puse in aplicare pe piata interna si in tarile terte pot fi transmise la adresa de e-mail:  promovare@apia.org.ro.The post APIA, noutati despre programul pentru promovarea produselor agricole. Ce presupune? first appeared on StiriAgricole.ro.

martie 31, 2021