Apicultorii români refuză ajutorul venit din partea statului

Salt la sursă
Author:

Cristina Ciobanu

– Stiri agricole – AGROTV

Apicultorii vasluieni nu au nevoie de bani de la stat! Se pare că aceștia nu s-au grăbit deloc să primească ajutorul de minimis acordat pentru pierderile provocate de condițiile meteo nefavorabile, care au pus stăpânire pe foarte multe zone ale țării anul trecut.

Mai exact, banii veniți prin schema „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”.
Doar 569 de apicultori din cei 861 de vasluieni cu familii de albine înregistrați în baza de date națională apicolă au depus dosarele pentru subvenții.
Valoarea integrală a schemei de ajutor de minimis s-a acordat beneficiarilor într-o singură tranșă, în cuantum de 25 lei/familia de albine, însumând valoarea totală de 1.341.700 lei.
Cei care au beneficiat de subvenție au fost exclusiv persoanele fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale dar și persoanele juridice, pentru un număr total de 53.623 de familii de albine înregistrate pe raza judeţului.
Din păcate, anul precedent a reprezentat o perioadă extrem de nefavorabilă pentru stuparii din județul Vaslui. Seceta pedologică instalată încă din iarna lui 2020 a compromis culesul la rapiță și salcâm și nici culesul la tei nu le-a adus o producție mai îmbucurătoare oamenilor.
”Am discutat cu silvicultori din județ și mi-au spus că la tei sunt florile rare din cauza secetei. Măcar să obținem miere ca să asigure întreținerea famililor de albine. Oricum, apicultorii au intervenit cu siropuri pentru ca albinele să aibă cu ce se hrăni. La rapiță ar fi trebuit să obținem 10 kilograme de miere/familia de albine și nu am realizat nimic. La fel a fost și la salcâm, unde trebuia să avem o producție de 25 kilograme/familia de albine. Pentru apicultori, 2020 este un an foarte prost”, spunea Sorin Braniște, apicultor vasluian.
Aceeși preconizare nefastă o făcea vara trecută și preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
“Anul apicol este unui ciudat. Rapiţa nu a răsărit din cauza secetei din toamnă şi iarna acestui an şi, unde a răsărit, s-a ofilit în timpul înfloritului. În unele zone s-a făcut foarte puţină miere la rapiţă, producţia nu s-a realizat nici în proporţie de 30-35%, undeva la 2-3 kg pe familia de albine, cantitate pe care nici nu merită să o extragi. La salcâm este cam acelaşi lucru.
În zona de vest, la Valea lui Mihai, unde este un bazin melifer foarte mare, 70% a fost îngheţat. La fel la Caracal şi la Vâlcea, iar unde au fost puţine flori nu au secretat. În aceste condiţii, nici aici nu facem mai mult de 30% din producţia anuală. La tei, suprafeţele sunt mici şi mierea nu reprezintă nici 5% din producţia anuală. Nu avem nicio perspectivă, numai dacă ne salvează floarea soarelui, altfel producţia din acest an va fi compromisă şi estimez la această dată că va fi cu vreo 15-20% mai mică decât anul trecut, care nu a fost un an apicol bun”, declara la acea vreme preşedintele ACA.
Fiecare țară din UE poate stabili propriu program național de apicultură, iar acesta va beneficia de sprijin din partea Uniunii europene. Acest program acoperă o perioadă de trei ani. Programele apicole naționale pentru perioada 2020-2022 au fost aprobate în toate țările UE prin decizia de punere în aplicare a UE 2019/974.
În cadrul acestor programe, 8 măsuri specifice sunt eligibile pentru finanțare:

asistența tehnică: de exemplu, formarea apicultorilor și a grupurilor de apicultori pe teme precum creșterea sau prevenirea bolilor, extracția, depozitarea, ambalarea mierii etc.

combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei (varrooza este un parazit endemic, care slăbește sistemul imunitar al albinelor și, dacă nu se aplică niciun tratament, duce la dispariția coloniilor de albine)

raționalizarea transhumanței, care este importantă pentru polenizare, dar și pentru alimentația albinelor

analizele efectuate asupra produselor apicole: mierea, lăptișorul de matcă, polenul, propolisul și ceara de albine.

repopularea stocurilor de albine

cercetarea aplicată

monitorizarea pieței

îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piață.

La fiecare trei ani, Comisia Europeană prezintă un raport către Parlamentul European și Consiliul UE cu privire la punerea în aplicare a măsurilor în sectorul apicol.

aprilie 2, 2021

Comentariile sunt închise.