Categorie: Noutăți

APIA ii anunta pe fermieri ca, incepand cu 1 martie, toate centrele subordonate agentiei vor primi documentele necesare pentru obtinerea rentei viagere, de data aceasta in format electronic sau prin posta/curier, din cauza pandemiei de COVID-19.
Reprezentantii agentiei au mai precizat ca toti solicitantii vor fi contactati telefonic de catre functionarii APIA, pentru a viza electronic carnetele de renta viagera, se arata intr-un document APIA, transmis Stiri Agricole.
In contextul actual privind epidemia de Coronavirus pe teritoriul Romaniei,
APIA informeaza ca, in perioada 01.03 – 31.08.2021, pentru obtinerea sumei de bani reprezentand renta viagera agricola aferenta anului 2020, Centrele judetene APIA si al Municipiului Bucuresti, vor proceda la primirea declaratiilor de vizare/a cererilor si a documentelor justificative prin mijloace electronice de comunicatii sau posta/curier. Doar in cazuri exceptionale, rentierii care nu au posibilitatea de a transmite electronic documentele, se pot prezenta fizic pentru a le depune la Centrele APIA, cu respectarea masurilor pentru prevenirea si combaterea efectelor pandemiei de Covid-19.
Vizarea electronica presupune ca functionarii Agentiei sa contacteze telefonic rentierii care au domiciliul in judetul corespunzator fiecarui Centru APIA.
Documentele pe care rentierii agricoli trebuie sa le prezinte la depunerea declaratiilor de vizare (copie CI/BI/pasaport/contractele de arendare/deciziile de la comisiile de expertiza medicala grad I sau II, decizia pentru limita de varsta (daca e cazul), dovada cont bancar activ, procura notariala, s.a.m.d.) vor fi puse la dispozitia APIA de catre rentier/ imputernicit/ mandatar/ curator prin mijloace electronice, posta/curier.
Functionarul de la nivelul Centrului Judetean/al Municipiului Bucuresti certifica conformitatea datelor din documentele transmise catre rentier imputernicit/mandatar/ curator prin mijloace electronice, posta/curier cu datele din copiile existente la dosarul din Centrul APIA, mentionand pe Anexa modalitatea de primire a documentelor/ informatiilor.
Cererile de reanalizare ale dosarelor de renta viagera agricola, cererile mostenitorilor, cererile de modificare date vor fi puse la dispozitia Centrelor APIA prin mijloace electronice sau prin posta/curier, completand formatul tip conform Anexelor la prezentul comunicat, sau printr-o cerere scrisa care va contine informatiile din formatul tip.
In cazul in care se constata ca datele declarate de solicitanti nu corespund realitatii, dreptul de a primi renta viagera agricola se suspenda pana la data completarii dosarului conform prevederilor legale in vigoare.
Plata rentei viagere agricole, conform prevederilor art. 6 alin. 1 si alin. 2, din Legea 247/2005 Titlul XI, se efectueaza intr-o singura rata anuala, pana la data de 30 noiembrie 2021, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Nationala a Romaniei din anul pentru care aceasta se datoreaza, prin mandat postal sau virament bancar.
Renta viagera agricola inceteaza la data decesului rentierului.
In cazul decesului rentierului, renta datorata acestuia pentru anul 2020 poate fi incasata de mostenitorii sai, cu conditia respectarii prevederilor art.8 din Legea 247/2005 Titlu XI, si a depunerii/transmiterii la oricare Centru judetean al APIA, respectiv al Municipiului Bucuresti, pana la data limita 15.10.2021, a cererii de mostenitor insotita de urmatoarele documente justificative:

carnetul de rentier al defunctului (obligatoriu in original),
copie a certificatului de deces,
copie a actului de succesiune (certificat de mostenitor sau certificat de calitate de mostenitor, certificat de legatar, hotarare judecatoreasca de succesiune investita cu formula ”definitiva”),
copie C.I./pasaport al mostenitorului,
imputernicire/declaratie notariala din care sa reiasa acordul celorlalti mostenitori privind solicitarea si incasarea rentei viagere agricole datorata rentierului (original),
extras de cont pe numele mostenitorului.

Pentru persoanele pentru care s-a efectuat plata pana la data de 30 noiembrie a anului urmator celui pentru care aceasta este datorata, dar care nu au intrat in posesia rentei, procedura de plata se poate relua si dupa acest termen pana la 3 ani de la data-limita anuala de plata, inclusiv in caz de deces, catre mostenitorii acestora.
Legislatie:

Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, titlul XI “Renta viagera agricola”, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului finantelor publice 1272/26503/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI “Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul MADR/MFP nr. 296/2327/2017 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului finantelor publice nr. 1.272/26.503/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI “Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente;

Legea nr. 18/1991– Legea fondului funciar republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare;

Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil, cu modificarile si completarile ulterioare;

Codul civil republicat adoptat prin Legea Nr. 287 din 17 iulie 2009, in vigoare de la data de 1 octombrie 2011, conform art. 220 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil;

Ordinul nr.44/01.03.2021 pentru aprobarea desfasurarii activitatii de primire si administrare a cererilor de plata/ deconturilor justificative si a activitatii de vizare a carnetelor de rentier agricol si de primire a documentelor justificative de catre APIA, in contextul pandemiei de Coronavirus pe teritoriul Romaniei.
The post APIA: documentele pentru obtinerea rentei viagere pot fi transmise online. Iata ce presupune procedura first appeared on StiriAgricole.ro.

martie 2, 2021

Subvenții deblocate odată cu adoptarea bugetului de stat pe 2021! Parlamentul a adoptat în această seară bugetul de stat pe 2021 în forma propusă de Guvern, cu 234 de voturi pentru și 170 împotrivă. Odată cu adoptarea bugetului de stat pe acest an, subvențiile agricole precum Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT vegetal și zootehnie) sau acciza […]

martie 2, 2021

Subvenția APIA pentru vaca de carne în 2021: condiții, rase eligibile și acte necesare. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a făcut publice condițiile de eligibilitate în care fermierii pot încasa sprijinul cuplat zootehnic pentru taurinele din rase carne.  Regulile pentru crescători au fost publicate luni 1 martie și în Monitorul Oficial prin […]

martie 2, 2021

Un nou Cod de Bune Practici Agricole pentru fermieri! Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a anunțat că a semnat ordinul prin care agricultorii vor putea fertiliza culturile și în ceea ce acum se cunoaște ca ”perioadă de interdicție”, în funcție de condițiile de vreme.”Astăzi este o zi importantă pentru fermieri. Am semnat ordinul de ministru pentru […]

martie 1, 2021

Preț majorat pentru închirierea tarabelor într-o cunoscută piață agroalimentară din România! Tarifele de închiriere a tarabelor din piața agroalimentară Big, din municipiul Călărași, au crescut simțitor la începutul acestui an. Decizia a fost luată în cadrul unei ședințe a Consiliului Local, care a adoptat o hotărâre care prevede majorarea tarifului pe care comercianții trebuie să […]

martie 1, 2021

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca sumele alocate pentru agricultura in buget sunt mai mici decat anul trecut, insa s-a semnalat o crestere cu 10% la fondurile europene.
„Banii sunt mai putini decat executia anului trecut, dar si anul trecut am pornit cu un buget mai mic si apoi la fiecare rectificare am reusit sa atragem catre Ministerul Agriculturii bani ca sa acoperim toate nevoile. Acest lucru se va intampla cu siguranta si anul acesta. In schimb este o crestere cu aproape 10% pe banii care vin din fondurile europene, pentru ca anul acesta demaram programul de tranzitie 2021 – 2022, unde avem alocate 3,2 miliarde de euro doar pentru masuri si inca 3 miliarde de euro pentru plati directe. Deci in urmatorii doi ani vor fi 6,2 miliarde de euro bani europeni pentru agricultura”, a precizat Adrian Oros.
Ministrul a vorbit si despre alocarile financiare pentru noul program de sustinere a cultivarii legumelor in spatii protejate, ce urmareste sa inlocuiasca programul Tomata care, in opinia sefului MADR, a fost un esec.
„Tot pentru legumicultori in urmatorii 2 ani au fost alocate 150 de milioane de euro prin Programul de Tranzitie doar pentru sere si solarii, bani distincti, iar pentru procesare si depozitare 50 de milioane de euro. Anul acesta legumicultorii vor primi pentru legume in spatii protejate si un sprijin cuplat de 4.600 de euro. Acestea sunt sumele totale legate de legumicultura pentru anul 2021″, a transmis Oros.
Intrebat cand va deveni operational Programul AgroInvest, seful MADR a precizat ca acest lucru nu depinde de Ministerul Agriculturii, dar a adaugat ca mai este de luat un aviz de la Ministerul Justitiei. “Speranta noastra si a fermierilor este cat mai devreme, dar nu depinde de ministrul Agriculturii”, a precizat Oros.The post Ministrul Oros, noutati despre bugetul alocat agriculturii si despre sprijinul oferit pentru cultivarea de legume in spatii protejate first appeared on StiriAgricole.ro.

martie 1, 2021

Toti fermierii care sunt organizati in cooperative sau in orice alta forma asociativa pot solicita, la fel ca in anii precedenti, scutirea de la plata impozitului pe terenuri. In continuare puteti gasi toate conditiile ce trebuie indeplinite pentru obtinerea acestei scutiri, dar si documentele ce trebuie trimise catre autoritati.
Conditii pentru  obtinerea scutirii de impozit pe teren

nu se datoreaza impozit pe profit de catre contribuabilii, cooperative agricole, care au inregistrat la data de 31 decembrie a anului precedent, o cifra de afaceri anuala neta de pana la 10.000.000 euro pe o perioada de 5 ani, de la inceperea desfasurarii activitatii in cazul celor nou-infiintate si pentru o perioada de 5 ani pentru cele deja infiintate.
pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe profit se verifica:

a). incadrarea in vectorul fiscal a Cooperativei agricole pentru a fi inregistrata ca platitoare de impozit pe profit.
b). incadrarea in plafonul de scutire, de 10.000.000 euro calculat pe baza cursului de schimb valutar BNR la incheierea exercitiului financiar valabil pentru anul anterior, pentru care se calculeaza cifra de afaceri
Cum pot membrii cooperatori sa beneficieze de scutiri de impozit
Criteriile si modalitatile potrivit carora membrii cooperatori si cooperativele agricole beneficiaza de scutirile de plata impozitului pe cladiri sunt:

nu se datoreaza impozit pentru terenurile cu destinatie agricola detinute si utilizate de catre contribuabilii, membri cooperatori, care au comercializat minimum 50% din productia valorificata in anul fiscal anterior celui pentru care se acorda scutirea, prin/catre cooperativele agricole definite potrivit Legii nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare;
nu se datoreaza impozit pentru terenurile detinute si utilizate de catre contribuabilii, cooperative agricole, care sunt utilizate pentru prestari servicii catre membrii cooperatori, potrivit Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004, cu modificarile si completarile ulterioare; 4
terenurile cu destinatie agricola la care se face referire la punctele 1 si 2 sunt acele categorii de terenuri aflate in inventarul/patrimoniul cooperativelor agricole, al membrilor cooperatori, inclusiv cele aflate in patrimoniul de afectatiune al persoanelor fizice autorizate, intreprinderilor individuale si intreprinderilor familiale definite potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 44/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 182/2016;
in cazul terenurilor aflate in coproprietate, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate in scopul desfasurarii activitatii agricole se acorda corespunzator cotei-parti din dreptul de proprietate detinute de membrul cooperator care respecta conditia de valorificare prin cooperativa;
in cazul terenurilor aflate in coproprietatea cooperativelor agricole, scutirea de impozit pentru terenurile utilizate in scopul prestarii de servicii catre membrii cooperatori se acorda corespunzator cotei-parti din dreptul de proprietate detinut de cooperativa agricola;
categoriile de terenuri utilizate in scopul desfasurarii activitatii agricole si prestarii de servicii catre membrii cooperatori sunt urmatoarele:

a) terenuri cu destinatie agricola, si anume: (i) terenurile agricole productive – arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, plantele ornamentale, pajistile permanente, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea pe care se obtin produse agricole; (ii) terenuri acoperite cu vegetatie forestiera, daca nu fac parte din amenajamentele silvice; (iii) terenuri ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole;
b) orice alte terenuri utilizate, exclusiv pentru activitati agricole si prestarii de servicii catre membrii cooperatori.
Documente ce trebuie trimise pentru obtinerea scutirii de impozit pe teren
Pentru a beneficia de scutirea de la plata impozitului pe terenuri, contribuabilii, membri cooperatori, transmit organelor fiscale locale o cerere privind scutirea de la plata impozitului pe cladiri si a impozitului pe terenuri si documentele justificative mentionate mai jos, din care sa rezulte ca au comercializat minimum 50% din productia agricola valorificata prin/catre cooperativa agricola, respectiv:
a) adeverinta eliberata de catre cooperativa agricola care sa ateste calitatea de membru, cantitatile vandute de catre contribuabilul, membru cooperator, prin/catre cooperativa agricola in anul calendaristic anterior celui pentru care se acorda scutirile, precum si inventarul bunurilor declarate de membru si care fac obiectul scutirilor; 5
b) declaratia pe propria raspundere intocmita de contribuabilul, membru cooperator, din care sa reiasa: totalul cantitatilor de produse agricole comercializate in anul calendaristic anterior celui pentru care se acorda scutirile, cantitatile valorificate de acesta prin/catre cooperativa agricola in cadrul aceleiasi perioade si lista bunurilor cu destinatie agricola care fac obiectul scutirilor.The post Scutiri de la plata impozitului pe terenuri. Cine le poate obtine? first appeared on StiriAgricole.ro.

februarie 28, 2021

Luna martie 2021 este extrem de importantă pentru fermierii care încasează subvenții de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Nu doar că acum demarează campania de cereri unice pentru acest an, dar sunt toate șansele ca producătorii agricoli să încaseaze în martie Ajutoarele Naționale Tranzitorii pentru anul precedent. Calendar APIA martie 2021: […]

februarie 28, 2021

Intr-o interventie in cadrul reuniunii Comisiei de Agricultura si Dezvoltare Rurala din Parlamentul European, europarlamentarul roman, Daniel Buda, a discutat despre necesitatea ca fermierii sa fie platiti in mod corespunzator, astfel incat sa poata dezvolta practici ecologice si durabile si sa poata rezista pe piata.
„Aprecieri pentru munca foarte buna depusa de raportori. Obiectivele noastre in materie de mediu sunt stabilite in Pactul Ecologic European si Strategia Farm to Fork. Trebuie insa sa avem in vedere unele realitati din teren incontestabile atunci cand ne asumam atingerea anumitor obiective. Astazi, veniturile fermierilor sunt la jumatate comparativ cu veniturile din alte sectoare economice. In acelasi timp, fermierii se confrunta cu produsele din afara UE care nu respecta aceleasi standarde de calitate, ceea ce inseamna o concurenta profund neloiala.
Pe de alta parte, avem o degradare a biodiversitatii si date care ne arata ca peste jumatate din populatia adulta este supraponderala. In mod paradoxal, 33 de milioane de europeni nu-si permit o masa de calitate nici macar o data la doua zile.
In acest context, ambitiile pe care le are Comisia Europeana in materie climatica trebuie sa aiba in vedere faptul ca sectorul agricol este un partener solid in aceasta directie si nicidecum nu este un factor care sa determine schimbari climatice. Fermierii trebuie insa sa fie platiti pentru devoltarea unor practici ecologice si durabile astfel incat acestia sa poata rezista pe piata. Mai mult, trebuie sa ne asiguram ca si consumatorii isi permit sa cumpere aceste produse ecologice. Nu putem sa dam fermierilor sarcini suplimentare fara ca ei sa fie platiti corespunzator! A face acest lucru, ar insemna sa-i condamnam la faliment. In acelasi timp, consumatorii ar deveni dependenti de produsele importate din afara UE care, asa cum am spus, sunt mult sub standardele europene!”The post Oficial roman, despre importanta ca fermierii sa fie platiti corespunzator pentru a putea dezvolta practici agricole ecologice first appeared on StiriAgricole.ro.

februarie 28, 2021

Membrii Uniunea „Salvam Taranul Roman”, o asociatie care reuneste mai multe cooperative si federatii agricole din Romania, au lansat un amplu proiect prin care solicita si propun masuri pentru suplimentarea fondurilor alocate pentru submasura 6.1 – sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, cu cel putin inca 100 de milioane de euro.
In conditiile in care numarul de fermieri din UE s-a diminuat, in doar 8 ani, cu peste 30%, nevoia de reinnoire a generatiilor de agricultori este una critica, avand in vedere ca acest fenomen se va produce, inevitabil, si in tara noastra. In cele ce urmeaza va redam continutul documentului, transmis Stiri Agricole.

Solicitam suplimentarea de fonduri alocate sub-masurii 6.1 – sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri de la 100 mil euro la 200 mil euro.

Cresterea valorii unui proiect de la000 euro la 60.000 euro si de la 50.000 – 70.000 euro.

Cresterea performantelor economice alte exploatatiei prin comercializarea productiei proprii in procent de minimum 50% din valoarea primei transe de plata.

Demararea implenetarii planului de afaceri sa inceapa in termen de maximum 6 luni de la data semnarii deciziei de finantare.
Modificarea criteriilor de selectie si a punctajelor acordate pentru vacile de lapte, a pasarilor si reintroducerea criteriilor prioritare, cu priorizitarea urmatoarelor: vacile de lapte, legume (preferabil camp si spatii protejate) si pasarile (rate, gaini, curci, curcani, struti).

La criteriile de departajare in cadrul punctajelor sa fie considerata ca si prioritate de finantare a solicitantilor din Diaspora.

Acordarea de punctaje pentru solicintatii inscrisi in agricultura ecologica. Incadrarea in activitate prioritara a legumelor in spatiile protejate (sere, solarii, ciupercarii) si acordarea de punctaj prioritar.

Realocarea de la alte submasuri sume neconsumate si marirea plafoanelor alocate aferent sub-masurii 6.1 – sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri de la 100 mil euro la 200 mil euro:

Realocari:
29.900.000 sM 6.1 – Diaspora;
11.000.000 sM 4.2 – Sprijin pentru invetitii in abatoare de mica capacitate in zona montana;
8.000.000   sM 1.1 – Standard de cost;
3.000.000   sM 1.2 – Consiliere;
Alte sume neconsumate;
 
Numarul tinerilor fermieri s-a redus de la 3,3 milioane in 2005 la 2,3 milioane in 2013. In perioada 2007-2020, Uniunea Europeana a alocat 9,6 miliarde de euro pentru tinerii fermieri cu scopul de a stimula reinnoirea generatiilor in agricultura. Curtea a constatat ca, adesea, acest ajutor nu este definit in mod corespunzator, impactul si rezultatele scontate nefiind specificate. In cazul pilonului 1 (platile directe), ajutorul este furnizat sub o forma standardizata, care nu vine in intampinarea altor nevoi ale tinerilor fermieri in afara de cea a suplimentarii veniturilor. In ceea ce priveste pilonul 2 (dezvoltarea rurala), ajutorul raspunde mai bine nevoilor tinerilor fermieri si determina actiuni specifice (cum ar fi introducerea unor practici agricole ecologice sau initiative privind economisirea apei ori a energiei); cu toate acestea, autoritatile de management nu au aplicat intotdeauna proceduri de selectie pentru a acorda prioritate celor mai bune proiecte.
Sinteza
I
Numarul total al fermierilor din UE-27 a scazut rapid in ultimul deceniu, de la 14,5 milioane in 2005 la 10,7 milioane in 2013. Numarul tinerilor fermieri (cu varsta sub 44 de ani) s-a redus de la 3,3 milioane in 2005 la 2,3 milioane in 2013. Numarul fermierilor a scazut in toate grupele de varsta, dar procentul tinerilor fermieri din populatia agricola a ramas relativ stabil, la putin peste 20 %.
II
In perioada 2007-2020, UE a alocat 9,6 miliarde de euro sub forma de ajutor specific pentru tinerii fermieri, cu scopul de a imbunatati competitivitatea exploatatiilor agricole si de a stimula reinnoirea generatiilor in agricultura. Daca este luata in calcul si cofinantarea pusa la dispozitie de statele membre pentru masura privind instalarea tinerilor fermieri prevazuta in cadrul pilonului 2, sprijinul public total se ridica la 18,3 miliarde de euro. In perioada 2007-2013, aproape 200 000 de tineri fermieri au beneficiat de sprijinul acordat de UE pentru instalare. Peste 70 % din finantarea din partea UE a fost acordata in cadrul masurii prevazute in pilonul 2 (FEADR) cu privire la instalarea tinerilor fermieri, iar restul de 30 % este furnizata, in perioada 2014-2020, prin intermediul platii directe catre tinerii fermieri din cadrul pilonului 1 (FEGA).
III
Concluzia de ansamblu este ca sprijinul UE pentru tinerii fermieri se bazeaza pe o logica de interventie nedefinita in mod adecvat, in care impactul si rezultatele asteptate nu sunt specificate. Acest sprijin ar trebui sa fie mai bine directionat pentru a incuraja o reinnoire eficace a generatiilor. Sa constatat insa ca exista diferente semnificative intre plata pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1 si masura pentru instalarea tinerilor fermieri prevazuta in pilonul 2.
IV
Referitor la masura pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul pilonului 2:

desi se bazeaza in general pe o vaga evaluare a nevoilor, obiectivele acestei masuri sunt partial specifice, masurabile, realizabile, relevante si incadrate in timp si reflecta obiectivul general de a incuraja reinnoirea generatiilor. Exista o anumita coordonare eficace cu masura de investitii din cadrul pilonului 2;
ajutorul este acordat sub o forma (o suma forfetara sub rezerva indeplinirii unui plan de afaceri si, in unele cazuri, subventionarea dobanzii la contractarea unui imprumut) care vizeaza in mod mai direct nevoile tinerilor fermieri legate de accesul la terenuri, la capital si la cunostinte. Cuantumul ajutorului este in general corelat cu nevoile si este ajustat pentru a incuraja actiuni specifice (cum ar fi introducerea unor practici agricole ecologice sau initiative privind economisirea apei ori a energiei);
ajutorul este directionat catre fermierii mai calificati, care se angajeaza sa puna in aplicare un plan de afaceri de natura sa ii ajute sa dezvolte exploatatii viabile si care sunt adesea incurajati, prin intermediul procesului de selectie a proiectelor, sa se instaleze in zone defavorizate. Criteriile de selectie au fost introduse tarziu in cursul perioadei 2007-2013, pragurile minime erau fie prea reduse, fie nu existau, iar bugetul pe sapte ani alocat masurii a fost epuizat in unele state membre pentru a finanta aproape toate cererile depuse la inceputul perioadei de programare, facand astfel imposibila acordarea de sprijin pentru tinerii fermieri care s-au instalat mai tarziu in cursul perioadei;
in principal deoarece indicatorii stabiliti de sistemul comun de monitorizare erau de slaba calitate, Curtea a identificat putine elemente care sa arate ca masurile UE au facilitat instalarea tinerilor fermieri si au contribuit la imbunatatirea reinnoirii generatiilor si a viabilitatii exploatatiilor care au beneficiat de sprijin.

Nevoile tinerilor fermieri au fost identificate la nivel general
Potrivit studiilor realizate si pe baza discutiilor purtate cu autoritatile de management auditate si cu tineri fermieri, obstacolele care impiedica tinerii sa devina fermieri pot fi clasificate in diferite categorii, in functie de problema cu care se confrunta acestia:

accesul la terenuri: aproximativ 60 % din tinerii fermieri au raportat probleme la cumpararea sau inchirierea de terenuri (arenda, comodat, etc). Mai multe studii arata ca dificultatile sunt legate de pretul ridicat al terenurilor si de reticenta fermierilor mai in varsta de a se pensiona;
accesul la capital: aproximativ 35 % din tinerii fermieri au raportat probleme legate de accesarea subventiilor si a creditelor. Potrivit studiilor si pe baza discutiilor purtate cu tineri fermieri, problema se explica mai degraba prin complexitatea si durata procedurilor de obtinere a ajutorului public decat prin nivelul insuficient al subventiilor;
accesul la cunostinte: aproximativ 20 % din tinerii fermieri au raportat probleme legate de accesul la cunostinte. In 2010, doar 14 % din fermierii cu varsta sub 35 de ani beneficiasera de o formare completa in domeniul agriculturii;
accesul la un venit suficient si stabil: tineri fermieri au indicat o astfel de nevoie, desi, nu exista date reprezentative din punct de vedere statistic cu privire la veniturile tinerilor fermieri (cu varsta sub 40 de ani) ori date care sa arate ca veniturile obtinute in primii ani de activitate agricola sunt, in general, insuficiente sau instabile ori ca aceasta problema se accentueaza in anii urmatori;
accesul la servicii si infrastructuri de baza in zonele rurale, care sa fie echivalente cu cele puse la dispozitia tinerilor care nu locuiesc in mediul rural, cum ar fi: internet in banda larga, crese, scoli, transport si servicii postale, servicii de sanatate si servicii de inlocuire.

Lipsa partiala de corelare intre nevoi si forma sprijinului
Pilonul 1
In lipsa unei evaluari a nevoilor, nu este clar ce alte nevoi specifice, in afara de suplimentarea veniturilor, sunt abordate prin intermediul platii pentru tinerii fermieri din cadrul pilonului 1. In plus, in ceea ce priveste veniturile, nu sa putut stabili daca nevoia unui venit mai mare si mai stabil, care in mod normal ar trebui sa fie vizata direct prin aceasta plata, a fost intr-adevar acoperita. Nu sunt date reprezentative din punct de vedere statistic cu privire la veniturile tinerilor fermierilor sau date care sa arate daca veniturile obtinute de aceasta categorie in primii ani de activitate agricola sunt in general insuficiente sau instabile ori daca aceasta problema se accentueaza in anii urmatori. In ceea ce priveste celelalte nevoi:

nevoia de a se imbunatati accesul la terenuri nu este abordata in mod direct prin aceasta plata, ea fiind destinata exclusiv tinerilor fermieri care dispun deja de terenuri;
nevoia de a se imbunatati accesul la capital nu este deloc evidenta, intrucat nu se stie daca beneficiarii acestei plati dispun sau nu de suficient capital pentru a gestiona o exploatatie viabila si/sau de un acces suficient la credite pentru a finanta investitii care ar putea creste viabilitatea exploatatiilor lor;
nevoia unui acces mai bun la cunostinte nu este abordata in mod specific prin aceasta plata, care, in majoritatea statelor membre, este acordata fara a fi nevoie ca beneficiarul sa prezinte un nivel minim de formare in domeniul agricol.

Pilonul 2
In cadrul masurii pentru instalarea tinerilor fermieri prevazute de pilonul 2, ajutorul poate fi acordat sub forma unei sume forfetare (sub rezerva indeplinirii planului de afaceri prezentat), sub forma subventiilor la dobanda sau printr-o combinatie a acestor doua tipuri de sprijin. Prin urmare, acest ajutor abordeaza intr-un mod mai direct nevoile specifice ale tinerilor fermieri, in special prin faptul ca:

nevoia de a se imbunatati accesul la terenuri este partial abordata, intrucat fermierii pot utiliza suma forfetara pentru a cumpara terenuri sau pentru a finanta credite destinate achizitiei de terenuri;
nevoia unui mai bun acces la capital este abordata la nivel general, intrucat fermierii pot folosi sprijinul pentru a realiza investitii care ar putea creste viabilitatea exploatatiilor lor si, in anumite cazuri, pentru a obtine un credit subventionat;
nevoia unui acces mai bun la cunostinte este abordata la nivel general prin aceasta masura, intrucat beneficiarii trebuie sa posede sau sa dobandeasca un nivel minim de formare agricola;
nevoia de venituri suficiente si mai stabile este abordata in mod indirect, prin sprijinirea actiunilor si a investitiilor de natura sa contribuie la dezvoltarea unor exploatatii viabile.

Coordonare insuficienta intre masurile de la nivelul UE si masurile nationale de sprijin pentru tinerii fermieri .
Prin comparatie in patru state membre UE exista o coordonare limitata intre masurile de sprijin nationale si cele de la nivelul UE. Mai precis:

in Franta, exista o gama larga de ajutoare nationale in favoarea tinerilor fermieri, cum ar fi avantaje fiscale, scutiri de la plata contributiilor la sistemul de asigurari sociale, accesul prioritar la achizitionarea de terenuri agricole si ajutorul pentru cursuri de formare. Exista de asemenea centre de informare cu rolul de a prezenta beneficiarilor potentiali diferitele ajutoare existente. Au fost create, de asemenea, organisMe de coordonare care urmaresc sa asigure complementaritatea dintre diferitele ajutoare, dar nu exista niciun mecanisM specific de coordonare intre masurile nationale si cele de la nivelul UE;
in Italia, exista o anumita coordonare a sferei interventiilor cu masura nationala care permite tinerilor fermieri sa beneficieze de subventii la rata dobanzii pentru achizitionarea de terenuri (chestiune abordata doar partial de catre UE) si au fost create mecanisMe care sa impiedice cumularea acestui ajutor cu masura UE pentru instalare din cadrul pilonului 2; de asemenea, sunt prevazute avantaje fiscale pentru care nu exista insa mecanisMe de coordonare cu masurile UE;
in Polonia, sunt disponibile credite in conditii favorabile, dar nu exista mecanisMe de coordonare cu masurile UE;
in Spania, se pot acorda credite in conditii favorabile si sunt prevazute avantaje fiscale care au un impact direct asupra veniturilor tinerilor fermieri, la fel ca plata din cadrul pilonului 1 destinata acestora. Cu toate acestea, nu exista niciun mecanisM de coordonare intre aceste ajutoare, care pot fi cumulate.

Fata de aspectele prezentate considera ca se impune majorare a sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri sM 6.1 respectiv de la 40.000 euro la 60.000 euro (pentru exploatatiile cuprinse intre 12.000/29.999 SO) si de la 50.000 la 70,000 de euro (pentru exploatatiile  cuprinse intre 30.000/49.999 SO) si/sau acordarea unor ajutoare nationale in favoarea tinerilor fermieri, cum ar fi avantaje fiscale, scutiri de la plata contributiilor la sistemul de asigurari sociale, accesul prioritar la achizitionarea de terenuri agricole si ajutorul pentru cursuri de formare, tinand cont si de :
–           Gradul mare de imbatranire a fermierilor (statistica, analiza SWOT regasita chiar in PNDR);
–           Politica la nivel european de intinerire in agricultura – schimbul de generatii in agricultura;
–           Programul de guvernare al coalitiei pe domeniul agricultura, postat pe pagina web MADR – pag. 121
Luand in considerare cresterea sumei forfetare la 100 mil euro, acest lucru ducand implicit la cresterea pe beneficiar si a numarului de beneficiari, facand atractiva masura 6.1.
In urma analizei alocarilor din perioada anterioara se constata:
– Alocare publica sM 6.1 inclusiv (ITI) – 476.754.112 euro – 6 sesiuni depunere proiecte:
– anul 2015 – alocare de 111.209.889 euro, din care 33.362.967 euro pentru zona montana;
– anul 2016 – alocare de 161.000.000 euro, din care 33.000.000 euro pentru zona montana;
– anul 2017 – alocare de 180.000.000 euro, din care 34.000.000 euro pentru zona montana si 10.000.000 euro pentru ITI Delta Dunarii;
– anul 2018 – alocare de 11.000.000 euro;
Anul 2019 – fara fonduri alocate;
– anul 2020 – alocare de 43.022.207 euro.
Mentionam ca aferent anului 2020 au fost un nr. considerabil de proiecte eligibile fara finantare cu un punctaj de 90% si acesti potentiali beneficiari pe langa descurajarea de care au parte nu vor mai indeplini conditiile de conformitate.
Anul 2020 din care 20.000.000 euro pentru Diaspora – dosare neeligibile:
– anul 2021 se defasoara in perioada 4 ianuarie – 4 mai 2021 o sesiune de depunere proiecte pentru Diaspora cu o alocare de 30.000.000 euro.
Mentionam ca la momentul analizei in platforma a fost incarcate 2 dosare in valoare totala de 80,000 euro.
– Total, licitat in perioada 2015-2021, de 526.232.096 euro.
Depuse: 15.121 proiecte cu o valoare publica de 621.660.000 euro.
Selectate: 10.811 proiecte cu o valoare publica de 443.710.000 euro.
Contractate: 10.633 proiecte cu o valoare publica 436.350.000 euro.
Analizand situatia de mai sus, se constata un real interes in randul tinerilor in dezvoltarea satului romanesc, in contextul pandemic actual se constata o migrare a familiilor in mediul rural, cu precare din domeniul IT, cu viziune si care, cu siguranta vor aduce un aport si o noua viziune Satului romanesc de maine!
Pentru a veni in sprijinul tinerilor avem nevoie de un capital de minim 150 milioane de euro national + Diaspora.
Asa cum am mentionat numarul de tineri instalati  prin comparatie cu numarul prognozat a se atinge prin PNDR 2014-2020 este semnificativ mai mic, nefiind atractiv pentru tineri sa isi faca o afacere in agricultura prin lipsa de predictibilitate, ori, acest aspect a dus la exodul tinerilor de la sate catre urban sau diaspora .
Totodata este stiut faptul ca au existat sincope in derularea programului de instalare a tinerilor, care au condus la anularea sansei unor tineri de a incepe o afacere in agricultura. Aceste aspecte, in special legate de sincope ar atenua, poate, argumentul privind discriminarea intre beneficiarii actuali, care au in derulare planuri de afacere, si viitorii beneficiari. Totodata trebuie avut in vedere si cresterea preturilor ca urmare a pandemiei, fata de perioada anterioara (cum reiese din statistici sau analize publicate sau chiar din politica UE referitor la Programul de Redresare si Rezilienta).
In ceea e priveste sursa de finantare consideram ca este necesar, un singur buget prin consolidarea bugetelor alocate pentru M 6.1 (intern si diaspora) printr-un criteriu de departajare in cadrul procesului de selectie, punand in valoare solicitarile din diaspora.
De asemenea, este necesar a fi propus un nou ghid consolidat, punctaje distincte in favoarea  tineriilor din diaspora, care sa fie singurul diferentiator intre tinerii solicitanti.
Daca suma rezultata prin consolidarea bugetului nu acopera necesarul pentru atingerea tintei (evident folosind la calcul cuantumul solicitat), solutia este amendarea alocarilor intre masuri, tinand cont de gradul de absorbtie, ori se pot aloca sume de la masuri la care gradul de absorbtie este mai mic decat s-a preconizat.
Daca realocarile intre bugetele masurilor nu sunt suficiente, propunem reducerea bugetului alocat pentru masura 4.1 Investitii.
Solictam modificarea planurilor de afaceri ale solicitantilor sM 6.1 in vederea majorarii procentului de la 20 % la 50 % reprezintand marirea investitiilor realizate. Cu alte cuvinte, dotarea tehnico – materiala nu este decat in mica masura afectata, ori, investind 30 – 50 % in sprijinirea instalarii tinerilor, investim in viitor.
In acest context consideram ca se impune  majorare a sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri sM 6.1 si/sau acordarea unor ajutoare nationale.
Pentru imbunatatirea managementului, la cresterea competitivitatii sectorului agricol si o sustinere a procesului  de modernizare, precum si conformitatea cu cerintele de protectie a mediului, igiena si bunastarea animalelor si siguranta la locul de munca.
Solicitam evidentierea urmatoarelor criterii
Conditii de eligibilitate solicitate:

Solicitantul trebuie sa se incadreze in categoria microintreprinderilor si intreprinderilor mici;
Solicitantul detine o exploatatie agricola cu dimensiunea economica cuprinsa intre 000 si 50.000 S.O. (valoare productie standard);
Solicitantul prezinta un plan de afaceri;
Solicitantul detine competente si aptitudini profesionale, indeplinind cel putin una dintre urmatoarele conditii:

studii medii/superioare in domeniul agricol/veterinar/economie agrara;
cunostinte in domeniul agricol dobandite prin participarea la programe de  instruire

Solicitam sa nu se acorde posibilitatea de a fi considerat ca si obiectiv suplimentar urmarea unui curs in domeniu si acordarea de punctaj  pentru  inregistrarea in agricultura ecologica – Documente relevante de inregistrare in sistemul de agricultura ecologica la data depunerii proiectului  si  angajament sa respecte ansamblul dispozitiilor nationale si comunitare privind metoda de productie ecologica, procesarea, comercializarea, depozitarea si etichetarea produselor agroalimentare ecologice. Acordarea de punctaj de min. 50% pentru investitiile realizate.

Eliminarea punctajului acordat pentru inscrierea in forma asociativa intrucat nu este un numar consistent de cooperative (fiind competitive foarte putine dintre ele), dar un tanar fermier, insusi prin definitia lui va deveni eficient peste 3 ani, nu aduce un plus valoare unei cooperative la depunerea unui proiect si va putea sa isi sporeasca gradul de orientare spre parteneriate la finalul celor 3 ani de implementare.
Din analizele pe care le am solicitat cooperativelor si grupurilor de producatori functionali la nivel national am constata ca acestea nu isi doresc sa lucreze cu un tanar la inceput de drum fara experienta si ar dori o colaborare cu acestia dupa o perioada cuprinsa intre 1 si 3 ani de la instalare cand acestia isi pot demonstra maturitatea profesionala si economica.
Acordarea de punctaj de 10% pentru cheltuieli eligibile – marca inregistrata, inregistrare OSIM, produs montan, etc.
Solicitam pastrarea domeniului prioritar – horticultultura (legume, legume in camp si spatii protejate, pomicultura, viticultura, cultivarea cartofului, floricultura, plante ornamentale si medicinale,  cu  mentiunea pastrarii de un procent de maxim 25% din valoarea SO per exploatatie pentru flori si plante ornamentale.
Acordarea punctajului de 10% pentru caracterul inovativ (drone, gps, sisteme de irigatii, ferme verticale, senzori, sisteme de digitalizare, softuri, etc).
Acordarea de punctaj de minim 15% pentru solictantii care opteaza pentru procesarea produselor din productia proprie.

Alte angajamente

Inaintea solicitarii celei de-a doua transe de plata, solicitantul face dovada cresterii performantelor economice ale exploatatiei, prin comercializarea productiei proprii in procent de minimum 25 % din valoarea primei transe de plata (cerinta va fi verificata in momentul finalizarii implementarii planului de afacer
Pastrarea sectorului prioritar legume in camp si spatii protejate – deoarece Romania se afla intr-un mare deficit in aceasta sfera, 60% din legumele consumate in Romania sunt din import, nu mai exista programul tomata, legumele in camp pot fi compromise din cauza schimbarilor climatice.
Definirea si incurajarea planului de rotatie a culturilor ca si obiectiv suplimentar de stabilite in planul de afaceri.
Ca si domenii prioritare pe langa sectorul horticol dorim introducerea ca si anumite sectoare din zootehnie sa fie prioritizate si anume – Vaca de carne, cresterea pasarilor in sistem deschis si semideschis (rate, gaste, curcani, gaini outoare si de carne, bibilici, strut)
Principiile de selectie vor asigura dezvoltarea echilibrata a agriculturii din Romania, ponderea criteriilor de selectie realizandu-se in functie de evolutia programului si nivelul de dezvoltare al sectoarelor prioritare identificate in strategia programului.

Reiteram rugamintea pentru a veni in sprijinul instalarii tinerilor fermieri avem nevoie de suplimentarea bugetului alocat acestei submasuri de minim 150 milioane de euro national + Diaspora.
In sensul solicitarii noastre de suplimentare a bugetului sM 6.1 am identificat urmatoarele resurse financiare din PNDR.
Identificarea resurselor necesare
Alocare 100.000.000 sM 6.1
 
Realocari
29.900.000 sM 6.1 – Diaspora;
11.000.000 sM 4.2 – Sprijin pentru invetitii in abatoare de mica capacitate in zona montana;
8.000.000   sM 1.1 – Standard de cost;
3.000.000   sM 1.2 – Consiliere;
Alte sume neconsumate;
Fundamentam solicitarea de comasare a sumelor acordate sM 6.1 diaspora cu national prin cumularea sumelor neconsumate, respectiv 100.000 mil national + sumele neconsumate in Diaspora. Din ianuarie pana la data de 24.02.2021 nu a fost interes in vederea accesarii fondurilor.
Din sM 4.2 –  Sector investitii in abatoare cu capacitate mica din zona montana din total 12 mil euro valoare proiecte depuse pana la aceasta data este de 899 mii euro.
sM 1.1 – Actiuni pentru transferul de cunostinte si actiuni de informare – standardul de cost este suspendat de 1.6 ani din cauza disfunctionalitatilor, sincopelor in timpul derularii acesteia, rezulta peste 8 mil euro neconsumati.
sM 1.2 – ”Sprijin pentru activitati demonstrative si actiuni de informare” din total raport selectie 1/2018 suma alocata 12.813.333 – valoare proiecte selectate 240.000 euro (4 proiecte).
sM 1.2 – ”Sprijin pentru activitati demonstrative si actiuni de informare” din total raport selectie 3/2018 – nu au fost contractate proiectele selectate.
Pentru o mai buna accesare si implementare a planurilor de afaceri in cadrul sM 6.1 mai aducem urmatoarele propuneri consistente:

Elaborarea planului de afaceri de catre firmele de consultanta – acestea trebuie sa fie acreditate si sa respecte legislatia specific nationala si europeana in vigoare prin verificarea acestora la institutiile abilitate.
Includerea in planului de afaceri a eligibilitatii sumelor aferente intocmirii cererii de finantare sinonim sM 4.1, 4.1 A, 6.2, 6.4 etc.
In cazul necheltuirii sumelor alocate in perioada de tranzitie 2021-2022 pe alte submasuri in urma centralizarii si incheierii sesiunilor de depunere ale acestora de catre AM PNDR solicitam express realocarea sumelor ramase catre sM 6.1 instalarea tinerilor fermieri. Cerem acest lucru avand in vedere si perioada scurta de cheltuire a bugetului de tranzitie plus Euro 2021-2022.
Prezentarea cat mai rapida a Ghidului Solicitantului in forma consultativa si finalizarea fiselor submasurilor prin prezentarea unui calendar estimativ de lansare a masurilor.
Pentru o dimensionare cat mai exacta a exploatatiilor detinute de fermieri care doresc sa acceseze fondurile europene, va rugam sa ne precizati daca valoarea SO/animal/cultura, etc va ramane acelasi sau daca vor suporta modificari, iar daca acest lucru se va intampla va rugam sa ne comunicati de urgenta acest aspect deoarece campania de depunere a cererilor la APIA se desfasoara in intervalul de 1 Martie – 15 Mai 2021.

Mai solicitam cateva precizari privind sM 4.1 si in acelasi timp venim cu propuneri si precizari din partea dumneavoastra pentru anumite aspect legate de sM 4.1:
a Ce intelegeti prin maturitatea solicitantului in sensul vechimii in desfasurarea activitatii si vechimea intrepriderii (vechime in desfasurarea activitatii solicitantului) sau vechimea in domeniul in care activeaza; Se considera vechimea si maturitatea solicitantului abia dupa indeplinirea criteriului de minim 50% + 1 din total SO din domeniul aferent domeniului de activitate desfasurat anterior?
b Posibilitate ridicarii plafonului de finantare de pana la 90% doar pentru tinerii fermieri conform Regulamentului CE.
c Solicitam ca la depunerea proiectelui sM 4.1 avizele si acordurile sa fie cerute dupa aprobarea proiectului.
d Solicitam de asemenea ca si pentru sM 6.3 sprijin pentru fermele mici criteriul de punctare privind apartenenta la o forma asocativa sa fie eliminate.
Cu deosebita consideratie si respect,
Reprezentant USTR,
Ion Paunel
Membri ”Uniunea Salvam Taranul Roman” :
Federatia Sindicatelor Democratice din Agricultura (afiliat CSDR) ‐ Tudor Dorobantu, Presedinte
Federatia Nationala a Lucratorilor (afiliat BNS) ‐ Horatiu Raicu, Presedinte
Sindicatul Producatorilor Agricoli Olt ‐ Ion Paunel, Presedinte
Asociatia Legum‐Ro‐Fruct Sud‐Vest Oltenia ‐ Gogu Lucian, secretar General
Asociatia Femeilor din Mediul Rural Olt ‐ Popa Simona, Presedinte
Asociatia Producatorilor de legume ECOLEG – Fedorov Eusehnie
Asociatia Nationala a Tinerilor Producatori de Legume si Alte Produse Zeotehnice Matca – Ciocan Florinel, Presedinte
Asociatia de Producatori de Flori Muntenia – Calin Ion, Presedinte
Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultura
Floricultura, Plante Aromatice Buzau ‐ Costel Vanatoru
Cooperativa Agricola Lunca Somesul Mic Anca Marcu, Director Executiv
Cooperativa Agricola Legume de Vidra Lacatus Victor, Director Executiv
Cooperativa Agricola Legume de Glodeanu Sarat ‐ Claudiu Breazu , Presedinte
Cooperativa Agricola Rosiori de Ialomita ‐ Valentin Cristea, Presedinte
Cooperativa Agricola Jilavele ‐ Roxana Rosculet, Presedinte
Organizatie de producatori TOMATE COM, Mircea Bujor, Presedinte
Federatia Uniunea Producatorilor Agricoli si Organizatiilor InterprofesionaleThe post 20 de asociatii de agricultori fac front comun: trebuie suplimentate fondurile pentru tinerii fermieri. De ce este urgenta aceasta masura? first appeared on StiriAgricole.ro.

februarie 27, 2021