Categorie: Noutăți

Zeci de oi ciopârțite de câini vagabonzi! Cu nici o lună de zile înainte de Paște, un crescător de oi și-a văzut animalele, atât oi, cât și miei, omorâte de o haită de câini. Nenorocirea s-a întâmplat în noaptea de duminică spre luni, în localitatea Războieni Cetate, din județul Alba.În urma prăpădului provocat de câinii […]

aprilie 5, 2021

Fermierii români vor putea ridica construcții agricole pe terenuri extravilane! Construcțiile agricole vor putea fi realizate în extravilan, pe teren agricol, fără a mai fi necesară trecerea terenului respectiv în intravilan, susține senatorul PSD Lucian Trufin.Inițiativa care prevede facilitatea construirii pe terenurile agricole din extravilan fără să mai fie nevoie de trecerea acelor parcele în […]

aprilie 5, 2021

Crescător de animale rămas fără pășune, cu vacile în fața primăriei! Supărat că i s-a reziliat contractul de închiriere a pășunii de către edil din cauză că avea niște datorii mai vechi la primărie, un fermier din Șomcuța Mare, județul Maramureș, a mers cu vitele în fața instituției locale în semn de protest.Crescătorul maramureșean a […]

aprilie 4, 2021

Situația cazurilor de pestă porcină la început de aprilie! Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), informează printr-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO că în data de 1 aprilie erau active un număr de 409 focare PPA, din care 7 focare în exploatații comerciale și 6 focare în exploatații comerciale de […]

aprilie 4, 2021

Cum de alte țări cum ar fi Polonia sau Ungaria poate sta bine la exporturi, cu o balanță comercială bună, și România a ajuns la un deficit de 1,9 miliarde? Ministrul agriculturii, Adrian Oros, spune că vecinii noști folosesc și metode ”ascunse” pentru a ieși pe piață cu un preț mai mic dar profitabil pentru […]

aprilie 4, 2021

In anul 2020, Romania s-a situat pe locul al doilea la productia de porumb boabe, dupa Franta, cu un total al productiei de 10,8 milioane de tone, cu toate ca productia s-a redus aproape 40% fata de anul trecut, din cauza secetei, se arata conform datelor INS.
In schimb, la suprafata cultivata cu porumb, Romania continua sa ocupe prima pozitie, cu peste 2,6 milioane de hectare (ha).
Astfel, in clasamentul privind productiile de porumb boabe din UE, Franta a raportat anul trecut o cantitate de 13,333 milioane de tone, Romania – 10,844 milioane de tone, Ungaria – 8,334 milioane de tone si Italia – 6,793 milioane de tone.
Potrivit sursei citate, suprafata cultivata cu porumb in Romania a depasit 2,639 milioane ha anul trecut, in Franta fiind cu aproape un milion mai mica, respectiv 1,664 milioane hectare, in Ungaria – 973.000 ha si in Italia – 603.000 ha.
In 2018 si 2019, Romania a fost “campioana” in randul statelor membre in ceea ce priveste suprafata cultivata si productia de porumb boabe realizata.
Anul trecut, Romania a exportat in spatiul intra si extra comunitar o cantitate de 5,71 milioane de tone de porumb boabe, adica jumatate din productia obtinuta, avand si cele mai mari incasari in topul produselor agroalimentare livrate pe piata externa, respectiv 1,08 miliarde de euro, conform datelor transmise de Ministerul Agriculturii.
Pe de alta parte, in 2020 au fost efectuate si importuri, dar in cantitati mai mici, de 1,338 milioane de tone, in valoare de 321,3 milioane de euro.The post INS: Romania, pe locul 2 in UE la productia de porumb boabe. Ce cantitate a produs tara noastra first appeared on StiriAgricole.ro.

aprilie 3, 2021

Miercuri, 31 martie 2021, tranzacțiile cu porumb de pe Bursa din Paris a luat un avans de 2,7%, până la un total de 216,75 euro pe tonă, în concordanță cu mișcările importante petrecute pe bursa de materii prime de la Chicago (CME), unde porumbul și soia au crescut cu limita maximă permisă față de sesiunea anterioară.
Potrivit precizărilor lui Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia, în termeni procentuali, saltul a fost de 5.1% pentru soia și 4.6% pentru porumb, iar grâul a fost impulsionat cu 2.9%, la rândul său (fiind deseori corelat parțial cu porumbul).
Expertul sursei citate precizează că raportul USDA ar fi fost catalizatorul care a generat majorarea, document care a venit la pachet cu o surpriză majoră în privința suprafețelor însămânțate. Vorbim mai exact de calcule ale USDA care vorbesc de suprafețe mai mici semănate (peste 36,8 milioane hectare, față de mai bine de 37,7 milioane hectare potrivit estimărilor, în cazul porumbului, și 35,4 milioane de hectare pentru soia, cu peste 930.000 hectare sub estimări).
La fel și cererea venită din China pune presiune pe prețurile materiilor prime de proveniență nord-americană.
„Față de anul precedent, o creștere de 1%, respectiv 5% a suprafețelor este considerată insuficientă în raport cu cererea. China a redevenit anul acesta prima destinație pentru bunurile agricole ale SUA, susținând atât prețurile, cât și profitul fermierilor. Importurile în creștere au stat, de altfel, la baza unor așteptări ridicate pentru suprafețele noi plantate cu soia și porumb, pregătind astfel reacția pronunțată la anunțul Departamentului de Agricultură al SUA atunci când ștacheta înaltă nu a fost atinsă.
„Trendul porumbului pe piața futures americană este, în ultimele luni, ascendent. Prețurile sunt aproape de vârful ultimilor 8 ani, după o creștere de peste 60% de la minimele din august (pentru contractul cu scadența mai) până miercuri la închidere. Boabele de soia se află la sub 2% de vârful ultimilor 7 ani.
„Raportările pozițiilor non-comerciale mari pentru porumb (cei care nu sunt producători) pentru 23 martie arată o poziționare long (pe creștere) de 538.700 de contracte, cu peste 29.000 peste săptămâna precedentă. Am putea spune, din aceste date, că piața se aștepta încă de acum aproape o săptămână la o tendință de creștere a prețurilor”, se scrie în analiza celor de la XTB.
Veștile bune pentru fermieri au totuși implicații macroeconomice
Același Claudiu Cazacu spune că majorarea de preț la produsele de proveniență agricolă, coroborată cu creșterile costurilor de achiziție la petrol și la alte produse din energia fosilă, dar și la metale industriale, toate duc inevitabil la salturi inflaționiste.
Cazacu este de părere că fără ajustare corectivă vizibilă de două cifre a mărfurilor principale, consumatorii vor resimți, în cele din urmă, un cost sporit al bunurilor esențiale.
„Sunt stimulate astfel, preocupări suplimentare în privința inflației. În Europa, porumbul este cu peste 35% mai scump față de finele lunii martie de acum un an, iar grâul cu peste 22%. Având în vedere creșterea înregistrată la nivelul petrolului, a altor produse din energia fosilă, a metalelor industriale (cuprul a avansat cu peste 77% în ultimul an, până la sfârșitul lui martie) un salt al inflației este de așteptat. Deși piețele indică o anume preocupare față de dinamica generală a prețurilor, Fed și alte bănci centrale majore privesc riscurile inflaționiste drept temporare.
Este de urmărit cu atenție segmentul materiilor prime în perioada următoare (1-2 trimestre). Fără o ajustare corectivă vizibilă de două cifre a mărfurilor principale, consumatorii pot resimți, în cele din urmă, un cost sporit al bunurilor esențiale. În privința sectorului agricol, local, acesta se profilează ca un câștigător al tendințelor curente, orientate de asemenea favorabil pe termen scurt. Pentru PIB-ul României ar putea fi o veste bună. Reținem totuși că, în special în agricultură, estimările sunt supuse unor masive incertitudini date de variabilele numeroase implicate, de la vreme și factori naturali până la ritmul piețelor internaționale”, a conchis el.

aprilie 3, 2021

Fermierii care așteptau subvențiile care se achită din bugetul național mai au de așteptat cel puțin până la următoarea sedință de Guvern pentru a fi aprobate proiectele de Hotărâre de Guvern care prevăd sumele pentru achitarea banilor pentru motorină, ajutoarele naționale tranzitorii, atât pentru sectorul vegetal dar și zootehnic. Deși săptămâna care se încheie au […]

aprilie 3, 2021

Apicultorii vasluieni nu au nevoie de bani de la stat! Se pare că aceștia nu s-au grăbit deloc să primească ajutorul de minimis acordat pentru pierderile provocate de condițiile meteo nefavorabile, care au pus stăpânire pe foarte multe zone ale țării anul trecut.

Mai exact, banii veniți prin schema „Ajutor de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie – mai 2020 asupra sectorului apicol”.
Doar 569 de apicultori din cei 861 de vasluieni cu familii de albine înregistrați în baza de date națională apicolă au depus dosarele pentru subvenții.
Valoarea integrală a schemei de ajutor de minimis s-a acordat beneficiarilor într-o singură tranșă, în cuantum de 25 lei/familia de albine, însumând valoarea totală de 1.341.700 lei.
Cei care au beneficiat de subvenție au fost exclusiv persoanele fizice care deţin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014, persoanele fizice autorizate, întreprinderi individuale şi familiale dar și persoanele juridice, pentru un număr total de 53.623 de familii de albine înregistrate pe raza judeţului.
Din păcate, anul precedent a reprezentat o perioadă extrem de nefavorabilă pentru stuparii din județul Vaslui. Seceta pedologică instalată încă din iarna lui 2020 a compromis culesul la rapiță și salcâm și nici culesul la tei nu le-a adus o producție mai îmbucurătoare oamenilor.
”Am discutat cu silvicultori din județ și mi-au spus că la tei sunt florile rare din cauza secetei. Măcar să obținem miere ca să asigure întreținerea famililor de albine. Oricum, apicultorii au intervenit cu siropuri pentru ca albinele să aibă cu ce se hrăni. La rapiță ar fi trebuit să obținem 10 kilograme de miere/familia de albine și nu am realizat nimic. La fel a fost și la salcâm, unde trebuia să avem o producție de 25 kilograme/familia de albine. Pentru apicultori, 2020 este un an foarte prost”, spunea Sorin Braniște, apicultor vasluian.
Aceeși preconizare nefastă o făcea vara trecută și preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
“Anul apicol este unui ciudat. Rapiţa nu a răsărit din cauza secetei din toamnă şi iarna acestui an şi, unde a răsărit, s-a ofilit în timpul înfloritului. În unele zone s-a făcut foarte puţină miere la rapiţă, producţia nu s-a realizat nici în proporţie de 30-35%, undeva la 2-3 kg pe familia de albine, cantitate pe care nici nu merită să o extragi. La salcâm este cam acelaşi lucru.
În zona de vest, la Valea lui Mihai, unde este un bazin melifer foarte mare, 70% a fost îngheţat. La fel la Caracal şi la Vâlcea, iar unde au fost puţine flori nu au secretat. În aceste condiţii, nici aici nu facem mai mult de 30% din producţia anuală. La tei, suprafeţele sunt mici şi mierea nu reprezintă nici 5% din producţia anuală. Nu avem nicio perspectivă, numai dacă ne salvează floarea soarelui, altfel producţia din acest an va fi compromisă şi estimez la această dată că va fi cu vreo 15-20% mai mică decât anul trecut, care nu a fost un an apicol bun”, declara la acea vreme preşedintele ACA.
Fiecare țară din UE poate stabili propriu program național de apicultură, iar acesta va beneficia de sprijin din partea Uniunii europene. Acest program acoperă o perioadă de trei ani. Programele apicole naționale pentru perioada 2020-2022 au fost aprobate în toate țările UE prin decizia de punere în aplicare a UE 2019/974.
În cadrul acestor programe, 8 măsuri specifice sunt eligibile pentru finanțare:

asistența tehnică: de exemplu, formarea apicultorilor și a grupurilor de apicultori pe teme precum creșterea sau prevenirea bolilor, extracția, depozitarea, ambalarea mierii etc.

combaterea agresorilor și a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei (varrooza este un parazit endemic, care slăbește sistemul imunitar al albinelor și, dacă nu se aplică niciun tratament, duce la dispariția coloniilor de albine)

raționalizarea transhumanței, care este importantă pentru polenizare, dar și pentru alimentația albinelor

analizele efectuate asupra produselor apicole: mierea, lăptișorul de matcă, polenul, propolisul și ceara de albine.

repopularea stocurilor de albine

cercetarea aplicată

monitorizarea pieței

îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piață.

La fiecare trei ani, Comisia Europeană prezintă un raport către Parlamentul European și Consiliul UE cu privire la punerea în aplicare a măsurilor în sectorul apicol.

aprilie 2, 2021

aprilie 2, 2021