Măsuri de sprijin pentru fermieri adoptate în Ședința de Guvern

În Ședința de Guvern din 11 decembrie 2020, a fost adoptată o Hotărâre prin care se prelungește termenul de aplicare a prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, până la data de 31 decembrie 2023.

Hotărârea Guvernului nr. 1174/2014 a fost elaborată având în vedere Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014 care era aplicabil până la 31 decembrie 2020, iar perioada de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014 a fost de asemenea stabilită până la data de 31 Decembrie 2020.

Prin adoptarea acestui act normativ se creează cadrul legal pentru continuarea acestui ajutor de stat până la finalul anului 2023.

De asemenea, în Ședința de Guvern din 11 decembrie 2020 a fost adoptată o Hotărâre prin care se modifică alin.(1) cât și a alin. (7) ale art.10 din Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Astfel, se suplimentează cu valoarea de 176.743,00 mii lei suma alocată pentru plata ajutorului de stat de 629.908,00 mii lei, până la valoarea de 806.651,00 mii lei. Măsura vizează asigurarea aplicării schemei de ajutor de stat prin plata sumelor aferente perioadei 1 aprilie 2020 – 30 iunie 2020.

Potrivit situației centralizatoare transmisă de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură pentru perioada 1 aprilie 2020 -30 iunie 2020, cantitățile de motorină determinate la plată cu acciză redusă sunt de peste 115.835,00 mii litri, iar valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare este de 176.743,00 mii lei, pentru un număr de 17.540 beneficiari.

Ziua Internațională a Muntelui – 2020

Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat data de 11 decembrie, ”Ziua internațională a muntelui”. Aceasta a fost sărbătorită, pe Glob, începând cu anul 2003, cu scopul de a conștientiza importanța munților pentru viață, pentru a evidenția oportunitățile și constrângerile în dezvoltarea zonelor montane și pentru a stimula construirea de alianțe care să aducă schimbări benefice populațiilor și mediilor montane din întreaga lume.

Agenția Națională a Zonei Montane – punct focal pentru România al Parteneriatului Montan Internațional/ ONU – FAO, împreună cu Centrul de Economie Montană al Academiei Române – CEMONT, Forumul Montan din România și Asociația Națională pentru Dezvoltare Rurală Montană „Romontana” vor organiza în ziua de 11 decembrie 2020 un Seminar științific și de informare, având ca temă ”Biodiversitatea montană – patrimoniu inestimabil al zonei montane.  Amenințări, vulnerabilități și perspective în contextul schimbărilor climatice, fenomenelor extreme și globalizării”. Acest eveniment se desfășoară în consens cu tema generală, stabilită pentru acest an, de către Parteneriatul montan: „Biodiversitatea montană”.

Alături de specialiștii instituțiilor organizatoare, sunt invitați să participe reprezentanți ai autorităților publice locale, factori de decizie, producători, antreprenori din zona de munte.

Acoperind aproximativ 22% din suprafața Pământului, munții joacă un rol important în direcția creșterii economice sustenabile. Nu doar că furnizează mijloace de subzistență și asigură un trai decent pentru 915 milioane de oameni care trăiesc în munții din întreaga lume, reprezentând 13% din populația globală, dar alte câteva milioane de oameni beneficiază de pe urma acestei bogății naturale.

Europa este acoperită în proporție de 40% de munți, locuiți de 20% din totalul populației acestui vechi continent, în timp ce România are aproximativ 38% zonă montană. Zonele montane sunt în general rurale și se caracterizează prin limitări naturale ale productivității agricole, care conduc la producții agricole reduse, cauzate de condiții climatice și biofizice nefavorabile desfășurării în condiții optime a activităților agricole.

Munții sunt un rezervor important de apă, energie și diversitate biologică. În plus, acestea conțin resurse esențiale, precum minerale, produse forestiere și agricole și servicii recreative. Reprezentând ecosisteme majore din cadrul ecologiei complexe a planetei noastre, mediile montane sunt esențiale pentru supraviețuirea ecosistemului global. Mediile montane sunt expuse la eroziunea accelerată a solului, alunecări de teren, precum și la pierderea accelerată a habitatului și a diversității genetice. Sărăcia este foarte răspândită în rândul locuitorilor zonelor montane, cunoștințele despre populațiile indigene riscă să fie pierdute, iar mare parte a regiunilor muntoase ale lumii sunt supuse degradării mediului. Astfel, se impune o mai mare atenție pentru gestionarea adecvată a resurselor montane și dezvoltarea socio-economică acestor areale, la nivel global.

Din cauza restricțiilor impuse de pandemie, manifestarea va avea loc online, prin intermediul platformei Zoom, începând cu ora 10:00.

Join Zoom Meeting:

https://us02web.zoom.us/j/83738042638?pwd=dEowT2FZUGUzYTIrYnRuYWZDRjdkUT09

Pentru înregistrare, link-ul va fi activ în data de 11 decembrie 2020, începând cu  ora 09:45.

Dacă întâmpinați probleme la conectare, apelați numărul de mai jos:

ANICHITEI Răzvan Tudor

Mobil: 0742321852

Programul Seminarului on-line, platforma ZOOM

Moderator: Prof. dr. ing. Ioan SURDU

Suport editorial/tehnic: Asistent II, Tudor Răzvan ANICHITEI

 

Ora:

 

09:45 – 10:00

Înregistrarea participanților.

10:00 – 10:50

Deschiderea lucrărilor Conferinței.  Imnul Munților Carpați. Prezentarea programului. Alocuțiuni. Mesaje.

–          Prof. dr. Radu REY m.o.  al Academiei Române, Director al Centrului de Economie Montană – CEMONT;

–          Prof. dr. Luminița CHIVU, Director general al Institutului Național de Cercetări Economice ”Costin C. Kirițescu” – INCE;

–          Dr. ing. Aurel SIMION, Secretar de stat, Ministerul Agriculturii  și Dezvoltării Rurale – MADR;

–          Lector  univ. dr. Iulian Octavian STANA, Secretar de stat,  Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – MMAP;

–          Prof. univ. dr. Valeriu TABĂRĂ, Președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice ”Gheorghe Ionescu Șișești” – ASAS

 

10:50 – 11:10

Dr. ing., CS III, Emanuela-Adina COCIȘ; Prof. dr. ing., CS I, Ioan SURDU, Drd. CS III, Alexandru-Sabin NICULA; Lector univ. dr. Viorel GLIGOR; Prof. dr., CS I,  Radu REY; Drd. ing., CS, Carmen BOCA-CĂTUNĂ; Dr. ec., CS III, Manuela APETREI (CE-MONT) – Montanologia –  domeniu de cercetare de frontieră

11:10 – 11:30

Dr. Ionel VIȘINESCU (Director general ANZM) – Strategii, politici și măsuri privind valorificarea, protejarea și conservarea biodiversității montane

11:30  – 11:50

Veronica BACIU (Director ANZM); Dr. ing., CS III, Dănuț UNGUREANU (Consilier ANZM, CE-MONT) – Ariile naturale protejate din zona montană a României. Rolul acestora în menținerea și protejarea biodiversității montane

11:50  – 12:10

Conf. univ. dr. Maria Mihaela ANTOFIE;  Prof. univ. dr. Camelia SAND SAVA, (Universitatea Lucian Blaga din Sibiu) –  Resursele genetice pentru alimentație și agricultură din zona montană: valori ale patrimoniului cultural

12:10  – 12:30

Pauză

12:30  – 12:50

Conf. univ. dr. Angela CURTEAN-BĂNĂDUC; Conf. univ. dr. Doru BĂNĂDUC (Universitatea Lucian Blaga din Sibiu) – Ihtiodiversitatea Carpaților Românești – Patrimoniu inestimabil al zonei montane. Amenințări, riscuri, perspective. 

12:50  – 13:10

**** Asociația Montană Carpați,  Prezintă Andrei PAHOMI – Impactul turismului asupra biodiversității montane- Necesitatea educației montane.

13:10 – 13:30

Dr. ing. CS I, Ionel POPA;  Dr. ing., CS,  Mihaela BOBOC  (CE-MONT) –

Biodiversitatea silvică montană a României

13:30  – 13:50

Conf. univ. dr. Violeta TURCUȘ ( UVVG Arad, CE-MONT); Drd. biol., ACS,  Viviane Beatrice BOTA, (UVVG Arad, CE-MONT, Univ. Iași); Lector univ. dr. Paul Andrei ALBU (UVVG Arad, CE-MONT); Lector univ. dr. Ovidiu UNGUREANU (UVVG Arad);  Lector univ. dr. Iulian Octavian STANA (UVVG Arad); Prof. univ. dr. Gabriel – Gicu ARSENE (USAMV Timișoara);  – Biodiversitatea zonelor montane. Specii de interes comunitar. Amenințări, vulnerabilități, conservare și protejare

13:50 – 14:30

Discuții, comentarii.   Încheierea lucrărilor conferinței.

  

Soia – cultură valoroasă în gestionarea azotului în agricultură

Soia este o cultură de mare valoare alimentară și agricolă. Pentru utilizarea multiplă a producției de boabe, cu obiectivul de viitor ca această plantă să acopere deficitul de proteine la nivel mondial, totuși cultura soiei în lume încă ocupă suprafețe limitate, dar în extindere și cu producție medie la unitatea de suprafață în creștere. Cele mai mari suprafețe ocupate de soia sunt în America de Nord (SUA, cu aproximativ 31.000 mii ha) și America de Sud (Brazilia, cu 22.000 mii ha, Argentina cu 17.000 mii ha). Producțiile medii mai ridicate sunt tot în SUA, cu 3000 kg/ha și în Europa fluctuante, între 2500 și 3000 kg/ha, iar unele dintre țări (cazul Italiei) realizează în Europa cea mai mare producție medie, de peste 3000 kg/ha.

În țara noastră, în anul 1990, suprafața cultivată cu soia era de 190.000 ha, cu o reducere rapidă a acesteia spre 40-50.000 ha, iar producția medie a oscilat la 1800-2000 kg/ha. În prezent, suprafața este în creștere, ca și producția medie la ha.

Câmp de soia

Soia, plantă oleoproteaginoasă, are o utilizare multiplă cu întreaga cantitate de biomasă. Evident că tehnologiile au în vedere cultura pentru boabe, întrucât semințele sunt bogate în substanțe proteice (27-50%), extracte neazotate (22-30%), lipide (18-22%), vitamine (A, B1, B2, C, D, E, K, P) și săruri minerale. Calitățile boabelor le fac utilizabile în alimentația umană și animală. Pentru alimentația umană, s-au găsit multiple alternative – făina de soia în amestec cu cea de grâu formează o pâine foarte valoroasă, ca și diversele concentrate proteice care se regăsesc în preparate culinare, cu intenții de înlocuire a cărnii, laptelui și brânzeturilor. Uleiul de soia, cu utilizare umană și în alte activități, are producția dominantă în ansamblul grăsimilor vegetale.

Din punct de vedere agricol, în momentul de față, în managementul culturii de soia se manifestă două tendințe esențiale – extinderea suprafețelor cultivate cu soiuri cu potențial ridicat de producție și, bineînțeles, obținerea de producții mari de boabe la unitatea de suprafață.

Planta are exigențe ecopedoagrochimice speciale, este exigentă la condițiile de sol, preferă solul cu pH neutru-slab acid, cu textură lutoasă, lutonisipoasă, cu bun drenaj, cu humus mediu și bine aprovizionat (3-4%) și cu reprezentare bună a macro și microelementelor. Se încadrează în asolamente cerealiere, întrucât prin aportul de azot simbiotic, soia este o bună premergătoare pentru cerealele păioase (grâu, orz), cărora le lasă în sol 60-80 kg N s.a./ha, dar și pentru culturile de primăvară cu potențial ridicat de producție (sfeclă de zahăr, cartof, porumb).

Din punct de vedere agrochimic, soia este un model de prelucrare metabolică a azotului absorbit prin mai mulți parametri specifici:

  • are un aport important de C și N (din rădăcini și resturi vegetale cu 300 kg C/t, 16 kg N/t, C/N 21), cu o trecere a acestuia în substanțe humice sintetizate în proporție de 0,6-0,65 părți din total
  • aport de N fixat simbiotic și biomasă a microorganismelor – 54-56 kg N/t boabe
  • consum specific total – 77 kg N/t recoltă
  • aport specific de N cu microorganismele – 52 kg N/t recoltă
  • N remanent după cultura soiei – 25 kg N/t recoltă
  • aport de N în plante cu semințele: 50-52 g N/kg boabe

Această implicare a soiei în circuitul azotului relevă următoarele:

În primul rând, trecerea N organic din resturile celulozice (rădăcini cu nodozități și resturi după recoltare) în substanțele humice nou formate este la nivel de 0,6-0,65 părți din N organic, cu mult (spre comparație) sub cel al cerealelor păioase (cu 1,05-1,15 părți), ceea ce semnifică la soia o imobilizare în humus a azotului mult redusă și ca urmare acest element se regăsește disponibil pentru producția de soia. Prin acest mecanism la soia, N aflat la dispoziția plantelor și nu imobilizat în substanțe humice conduce la temporizarea reducerii conținutului de humus din soluri și implicit a celui organic.

Pentru a determina normalitatea acestui proces, se impun la soia fertilizări de bază și faziale echilibrate, dar în doze moderate, capabile să determine în primul rând formarea și activitatea nodozităților.

Fertilizarea la soia

Cultura are un consum specific – Cs kg/t N – 75 (60% din simbioză), P2O5- – 30, K2O – 40, CaO – 35, MgO – 15, S – 12.

Sisteme de fertilizare propuse (variante la alegere)

De bază: 

– 300 kg s.c./ha – NPK SOP – 15-15-15 + 12,8 SO3

– 300 kg s.c./ha – NPK + S + Mg – 14-14-14 + 4 MgO+ 7 SO3

– 300 kg s.c./ha – NPK MOP – 16-16-16

La semănat (starter):

– 100 kg s.c./ha 27-13-15-0

– 100 kg s.c./ha 20-20+Zn

– 100 kg s.c./ha CAN

Fertilizarea fazială:

– 250 kg s.c./ha 14-14+4 MgO + 7 SO3

– 150 kg s.c./ha NPK + S + Mg – 23-5-5 +4 MgO + 7 SO3

 – 150 NP+Zn – 20-20+Zn

Fertilizarea de bază și cea de la semănat realizează un aport efectiv de stimulare a formării nodozităților și activare a simbiozei, asigură răsărire uniformă și depășirea deficitului de apă frecvent la semănatul soiei.

Fertilizarea fazială precedă înfloritul, fenofaza de consum maxim de elemente nutritive și contribuie alături de fertilizarea de bază la realizarea producțiilor ridicate de 2,5-4 t/ha, în condiții de eficiență economică, evident cu respectarea și altor verigi tehnologice, dintre care combaterea buruienilor este esențială pentru soia.

Plata finală pentru anul de cerere 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 02 decembrie 2020, a demarat autorizarea plăților finale, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020.

Astfel, până la acest moment s-au autorizat la plată un număr de 113.390 fermieri cu suma totală de 94.402.342,72 euro, din care:

– 16.707.808,75 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 2.265.712,46 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 450.889,46 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

APIA va continua efectuarea plăților aferente Campaniei 2020 în același ritm.

Fermierii depun la APIA Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în cursul lunii decembrie 2020, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2021, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plată în cadrul Campaniei 2020.

Beneficiari:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condiții de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha,iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă  aliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului Anexa 5 din Ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 lucrătoare de la data  depunerii cererii de acord.

APIA primește Cereri inițiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) informează că, în perioada 02 – 15 decembrie 2020 se depun, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, Cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2021, cereri avizate de către ANZ.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b) acreditarea  solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

    a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

    b) acreditarea  solicitantului  pentru  prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;

    c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

    d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

    e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Noi reglementări privind diminuarea risipei alimentare

În Ședința Guvernului din 27 noiembrie 2020 a fost aprobată o Hotărâre ce modifică alineatul 2 al articolului 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin HG nr.51/2019.

La data prezentei, în România, cadrul juridic aplicabil în vederea diminuării risipei de alimente  este reprezentat de Legea 217/2016 cu modificările și completările ulterioare.

În practică, în primul an de implementare, respectiv 2019, s-a constatat că efectele aplicării legii au fost scăzute din cauza unor disfuncționalități. Prin actul normativ aprobat astăzi în Ședința de Guvern se extinde sfera operatorilor economici receptori prin includerea băncilor de alimente –organizații specializate în transferul de alimente.

Astfel, se are în vedere eficientizarea măsurilor de aplicare a prevederilor Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, prin eliminarea limitării donării de alimente doar către consumatorul final.

Modificarea aprobată vizează creșterea volumului de alimente donate, în special către persoanele asistate social, întrucât acestea vor putea beneficia de produse alimentare donate.

 

Final de Campanie a plăților în avans pentru anul de cerere 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat Campania de plăți în avans pentru beneficiarii care au depus Cerere unică de plată în anul 2020.

În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale aferent Campaniei 2020, respectiv de până la 70 % în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

Astfel, au fost autorizați pentru plata avansului 731.459 fermieri, ceea ce reprezintă 97.85% din numărul fermierilor care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020 și au fost declarați eligibili la plata avansului.

Suma totală autorizată la plată este de 1,43 miliarde euro, din care:

1,072 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

298,25 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

59,28 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Dacă realizăm o comparație între avansul acordat în Campania 2019 (1,32 miliarde euro) și avansul acordat în Campania 2020 (1,43 miliarde euro), identificăm  o creștere în anul 2020 cu 110 milioane euro.

Misiunea noastră continuă! Începând cu 2 decembrie 2020, APIA demarează plata finală, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020. Astfel, asigurăm toți fermierii că motoarele APIA rămân turate la maximum pentru a continua autorizarea plăților finale în același ritm susținut.

Măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan aprobate în Ședința de Guvern

În Ședința Guvernului din 23 noiembrie 2020 a fost aprobată o Ordonanță de Urgență privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.

La nivel național, în perioada 1 ianuarie – 13 octombrie 2020, au fost depuse 107.175 de cereri prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare terenurile agricole situate în extravilan, din care în perioada 1 aprilie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 69.459 de cereri, iar în perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 21.993 de cereri, aflate în curs de soluționare, pentru care au fost emise actele necesare perfectării contractelor de vânzare.

Aceste din urmă cereri, înregistrate până la 13 octombrie 2020, se vor finaliza prin încheierea contractelor de vânzare conform procedurii simplificate prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

Conform prevederilor actului normativ aprobat în Ședința de Guvern, cererile prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, precum și cererile privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei de către titularul dreptului de preemțiune, se soluționează cu respectarea dreptului de preemțiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale, atestată prin avizul final emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru terenurile cu o suprafață mai mare de 30 hectare, respectiv direcțiile pentru agricultură județene, pentru terenurile cu o suprafață de până la 30 hectare, după caz.

În cazul în care titularii dreptului de preemțiune nu au manifestat, în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei, intenția de cumpărare a terenurilor ce fac obiectul ofertei de vânzare, autoritatea publică locală din raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul emite adeverința de liberă vânzare.

Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică până la data de 31 ianuarie 2021.

Avizele finale sau adeverințele de liberă vânzare se emit în maximum 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și sunt valabile până la 31 ianuarie 2021.

Subliniem că procedura prevăzută de prezenta ordonanță de urgență vizează soluționarea cererilor prin care a fost solicitată afișarea ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, înregistrate la autoritatea competentă în perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020, precum și a cererilor aferente privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei de către titularul dreptului de preemțiune, însoțite de documente justificative, iar avizele și adeverințele emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență își păstrează valabilitatea.