Categorie: AGRIM

Agricover Credit IFN, principala instituție financiară non-bancară specializată exclusiv în finanțarea agriculturii, a inaugurat astăzi la Brașov prima sucursală din centrul țării. Aceasta este a zecea sucursală deschisă de companie la nivel național, potrivit unui comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.Agricover Credit IFN anunţă că îşi continuă angajamentul asumat de a susține performanța și […]

iunie 4, 2021

iunie 3, 2021

iunie 3, 2021

iunie 3, 2021

iunie 3, 2021

iunie 3, 2021

Proiectul privind strategia de gestionare a apei, prin care Romania urma sa primeasca fonduri europene importante cu care sa poata construi, printre altele, si sisteme complete de irigatii, nu a fost acceptat de UE. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, vine cu explicatii si sustine ca proiectul nu a fost finantat pentru ca „nu era suficient de verde”, insa ca va fi finantat in ani urmatori, din alte surse.
„Cu siguranta in urmatorii ani, proiectul va fi finantat din alte surse, pentru ca este necesar, este vital si daca in PNRR Comisia a decis ca nu poate finanta, cu siguranta de la bugetul de stat va trebui sa alocam bani, sume serioase, in asa fel incat intr-un ritm mai alert decat s-a facut pana acum sa avem o strategie de gestionare a apei cat mai inteligenta si cat mai utila noua”, a declarat, joi, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, intr-o conferinta de presa.
El a prezentat un document realizat European Insitute of Public Administration, care arata mai multe drafturi ale PNRR-urilor satelor membre depuse in noiembrie 2020, iar Romania era trecuta cu cel mai verde program de rezilienta – 64,8%, in timp ce Slovenia avea 42%, Germania – 40%, Grecia – 38%, Cehia – 38% iar Bulgaria – 37%.
„Anul trecut vorbeam despre aceasta strategie de gestionare a apei si aveam alocata o suma de 6,5 miliarde de euro. Se poate observa usor ca Romania avea de departe cel mai verde program national de rezilienta si cuprindea lucrari de irigatii, desecare-drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea desertificarii si sistem antigrindina. Aceasta este poza din noiembrie cand a ajuns primul draft la Comisia Europeana. Atat de verde era planul national trimis de Ministerul Agriculturii si nepriceputii de la ANIF”, a subliniat Oros.
„Ce am vrut sa facem, pornind de la imaginea acelor canale? Avem 9.600 de kilometri de canale principale, unii au spus ca ne-am prezentat cu solutii invechite, dar noi porneam de la ceea ce aveam. Ce speram sa facem cu acele canale care existau? Solutii tehnologice noi, impermeabilizare cu materiale prietenoase cu mediul, digitalizare, sisteme SCADA, iar solutie mai verde decat ceea ce am prezentat noi nu cred ca era. Puteam sa producem deasupra acestor canale, prin montarea acestor panouri fotovoltaice, pe o suprafata care altfel nu este utilizata nicicum, foarte multa energie verde si foarte multa energie ieftina, dar care sa ne permita sa impingem acolo unde intr-adevar, sistemul vechi, pe care l-am mostenit necesita ca apa sa fie impinsa la 7 trepte, iar la pretul energiei de acum este total neviabil. Asta era solutia pe care noi am prezentat-o. Era si verde, era si digital, si producea si energie pe suprafata mare”, a explicat ministrul Agriculturii.
Intrebat pe cine considera responsabil de acest esec de a nu fi acceptata finantarea strategiei de gestionare a apei prin PNRR, Oros a raspuns: “In primul rand nu este un esec asa cum a fost alcatuit programul. Imi este greu sa gasesc un vinovat. Daca cei de Comisie nu au dorit sa finanteze partea de irigatii, ci doar partea de desecare-drenaj, repet, cu siguranta vom gasi resurse sa facem ceea ce ne-am propus”.The post Oficial: strategia de gestionare a apei nu a fost acceptata la finantare prin PNRR. Ce explicatii are ministrul Oros? first appeared on StiriAgricole.ro.

iunie 3, 2021

Cât câștigă fermierii din Europa

Fermierii din Europa se luptă pentru vânzări și prețuri bune pe aceeași piață. Acest lucru nu funcționează la fel de bine peste tot – una din cauze este că exploatațiile agricole sunt foarte diferite.

Începe cu mărimea exploatației și se termină cu gradul de mecanizare și orientarea producției. Multe dintre diferențe sunt istorice – cazul fermierilor din Europa de Est sau Germania de Est.

Dar și în Europa de Vest diferențele între structurile agricole și veniturile fermierilor sunt uriașe.

Cauzele nu se regăsesc doar în orientarea producției și condițiile naturale – condițiile foarte diferite de pe piața funciară – adică prețurile de cumpărare și arendare.

Cu toate acestea, datele de țară înregistrate de Comisie permit o comparație aproximativă între statele membre – pe de o parte în ceea ce privește dimensiunile și, pe de altă parte, cu privire la productivitatea fermei respective .

Fermierii germani se descurcă destul de bine într-o comparație europeană – mai ales când vine vorba de productivitate la hectar – dar și când vine vorba de alți parametri economici.

Agricultorii cei mai productivi – în Olanda și Belgia

Cu toate acestea, fermierii germani nu sunt chiar pe primul loc în clasamentul fermierilor europeni. Grupul de top în ceea ce privește valoarea producției este alcătuit din colegii din Olanda, urmând pe următoarele locuri Belgia, Italia și Danemarca.

În timp ce valoarea producției agricole pentru fermierii olandezi cu puțin teren și producție intensivă a fost recent de aproximativ 15.700 de euro pe hectar, în celelalte trei țări a fost între 6.333 de euro în Belgia și 4.232 de euro pentru fermierii danezi.

Cele patru țări menționate se numără, de asemenea, printre cele cu cele mai mari prețuri la terenuri/arendare din Uniunea Europeană. Fermele din toate cele patru țări cu doar 11 hectare în Italia și 36 de hectare în Belgia sunt semnificativ mai mici decât fermele din Germania, cu peste 60 de hectare.

Aceasta înseamnă, de asemenea, că nu numai productivitatea suprafeței sau intensitatea producției este foarte mare – ci și venitul pe fermă. Cu toate acestea, cultivarea fructelor și legumelor este, de asemenea, inclusă în statistici – iar olandezii și italienii sunt deosebit de puternici acolo.

Conform datelor Comisiei, o fermă din Țările de Jos a generat peste 500.000 de euro în 2020 – în Danemarca era încă în jur de 315.000 de euro -, iar în Italia, din cauza dimensiunii fermei semnificativ mai mici, doar puțin sub 50.000 de euro au circulat către ferma individual.

Fermierii germani cu mult înaintea Franței și a Spaniei

Dacă omitem țări foarte mici precum Malta, Cipru și Luxemburg, fermierii germani ajung pe locul cinci în clasamentul productivității pe suprafață – după cele patru țări menționate mai sus.

Cu aproximativ 3.400 de euro pe hectar, valoarea producției fermierilor germani este semnificativ mai mare decât cea a colegilor lor din Franța, Spania și Scandinavia. Avantajul asupra marilor țări agricole din Europa de Est – precum Polonia și România – este chiar mai mare. Fermierii francezi generează o valoare a producției de 2.670 de euro pe hectar, în Spania este de 2.250 de euro, iar în Polonia puțin sub 1.900 de euro pe hectar.

Dar este, de asemenea, un fapt: în toate aceste țări, prețurile terenurilor și ale contractelor de arendare sunt, de asemenea, considerabil mai mici decât în ​​Germania, deoarece terenurile aparent „nu sunt la fel de rare” ca în Germania. În ceea ce privește orientarea către producție, Franța poate fi comparată cel mai bine cu Germania – fermierii germani generând semnificativ mai multe venituri din producția de lapte și porc, în timp ce fermierii francezi câștigă mai mulți bani din producția de cereale.

Sectorul cărnii și veniturile sale devin din ce în ce mai importante pentru fermierii din Spania, cel puțin conform datelor Comisiei. Cel puțin când vine vorba de animale (nu de cantitatea sacrificată), Spania este acum în fața Franței și a Germaniei.

În cele din urmă, dacă mai aruncăm o privire asupra valorii producției pe fermă – Germania, cu aproximativ 205.000 de euro pe fermă, este cu mult înaintea fermierilor din Franța cu 163.000 de euro și chiar mai mult în fața colegilor lor din Spania cu o valoare de producție de 55.000 euro pe fermă.

Concluzia este probabil: fermierii europeni operează în condiții foarte diferite și aparent cu succese economice foarte diferite.

sursa Agrarheute
Articolul Cât câștigă fermierii din Europa? apare prima dată în Agrimanet.

iunie 2, 2021

Ninsori abundente în prima zi de vară. Fulgii de zăpadă s-au depus într-un strat consistent în Parâng, Bucegi și pe Transfăgărășan. În unele zone, oamenii s-au trezit cu straturi de omăt pe mașini, iar mercurul din termometre a rămas sub 0 grade Celsius, în zonele de munte.Imaginile au fost surprinse în prima zi de vară, […]

iunie 2, 2021

Zonele agricole expuse riscului de inundații vor beneficia de investiții prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), conform documentului lansat miercuri, 2 iunie, oficial de Guvern pe pagina de web. Anterior, propunerile României  în baza cărora ar urma să accese granturi și împrumuturi în valoare de 29,2 miliarde de euro au fost transmise Comisiei […]

iunie 2, 2021