Categorie: AGRIM

Crește ajutorul financiar pentru organizațiile de producători din sectorul fructe legume

În ședința de Guvern din data de 18 noiembrie 2020 a fost adoptată Hotărârea pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 740/2017 privind acordarea de ajutor financiar organizațiilor de producători și altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor și legumelor.

Completările aduse prezentului act normativ permit organizațiilor de producători din sectorul fructelor și legumelor, care derulează un program operațional, ca în anul 2020 să își gestioneze fondurile, în special în cazul în care și-au modificat programele operaționale, prin mărirea limitei asistenței financiare din partea Uniunii Europene de la 50 % la 70 % din cheltuielile efective suportate.

Din cauza pandemiei generată de COVID-19, organizațiile de producători recunoscute din sectorul fructelor și legumelor se confruntă cu dificultăți în punerea în aplicare a programelor operaționale aprobate. În acest context, unele dintre acțiunile și măsurile aprobate în cadrul programelor nu vor putea fi implementate în anul 2020 și, prin urmare, o parte din fondurile operaționale nu vor fi cheltuite. Alte organizații de producători recunoscute din sectorul fructelor și legumelor își modifică programele operaționale în vederea realizării unor acțiuni și măsuri de combatere a pandemiei de COVID-19, cum ar fi cele de gestionare a crizelor.

Astfel, pentru a garanta faptul că organizațiile de producători recunoscute din sectorul fructelor și legumelor sunt în măsură să-și gestioneze fondurile, a fost adoptat Regulamentul Delegat 2020/1275 al Comisiei Europene din 6 iulie 2020.

Adoptarea acestui regulament a impus completarea corespunzătoare a legislației naționale, respectiv a art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 740/2017 privind acordarea de ajutor financiar organizaţiilor de producători şi altor forme asociative pentru comercializare din sectorul fructelor şi legumelor.

Precizăm că beneficiarii acestei măsuri sunt organizațiile de producători recunoscute din sectorul fructe legume care au în implementare un program operațional derulat prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

În prezent, în România, există 23 de organizații de producători din sectorul fructelor și legumelor,  recunoscute potrivit legislației în vigoare, dintre care 5 derulează programe operaționale prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Potasiul – în controlul regimului hidric al culturilor

Potasiul este cationul cu cea mai bună reprezentare și mobilitate în celula și țesuturile vegetale, regăsit constant în concentrații de 2,8-3,5% K2O în substanța uscată a plantelor, nivele optime care se pot întreține constant printr-o aprovizionare normală cu potasiu a solurilor (cu cel puțin 200-250 ppm K-mobil și ceva mai mult pentru culturile mari consumatoare cu acest element). Abilitatea de implicare a acestui esențial cation și element nutritiv în viața plantelor – de la activități enzimatice la metabolismul hidraților de carbon, al proteinelor și la fotosinteză – poate fi asigurată de un chimism optimal al potasiului în sistemul sol-plantă, de contextul altor ioni prezenți și însoțitori (N desigur în formele sale), de dinamica adsorbției și desorbției ionilor de potasiu la complexul adsorbtiv (la mineralele argiloase mai ales), de stări climatice normale și, nu în ultimul rând, de genotipuri cultivate cu utilizare diferențiată și pe parcursul perioadei de vegetație a acestui element. Deși rolurile complexe, dar specifice se cunosc, efectele cantitative și calitative s-au evidențiat, potasiul se aplică în cantități încă reduse, mai cu seamă în comparație cu azotul. A rămas tot “al treilea element” al nutriției și fertilizării, deși din punct de vedere al necesarului și consumului productiv (exprimat prin consum specific – Cs – kg K2O/t producție vegetală), este în față cu cel de N, dar implementarea anterioară a conceptului că solurile, mai ales cele cu conținut ridicat de argilă și humus, au aprovizionare bună cu K, face ca fertilizarea cu acest element, chiar în context NPK, să fie încă departe de un necesar real.

Photo by Johannes Plenio

În ultimii 5-6 ani, posibilitatea de apariție a unor dereglări și insuficiențe nutritive ale potasiului a devenit actuală, cu incidență sporită pe fondul deficitului de apă din sol și temperaturi medii peste normala multianuală a perioadelor, atestă un efect important datorat încălzirii globale.

Starea de aprovizionare a solului cu forme mobile și accesibile de K suferă stări de impact negativ cu atenționări importante – la solurile textural ușoare (cu conținut redus de humus și argile), chiar dacă dețin un conținut mai ridicat de forme mobile pentru plante, acesta devine limitat în timp, întrucât insuficiența coloizilor argilohumici (ca sistem tampon pentru K) conferă o instabilitate a formelor accesibile de potasiu. În solurile grele textural (argilice și argiloase), deficitul de apă face ca rezervele de K fixate fără schimb la mineralele argiloase să rămână esențial în captivitatea interlamelară a acestora și, potențial, să declanșeze stările insuficienței pentru plante.

În acest context al dereglărilor chimismului potasiului în sol, cu o dinamică insuficientă a formelor native și fixate fără schimb spre cele accesibile din soluția solului, cu un blocaj indus de deficitul de apă sau alți factori determinanți (exces de N, dereglarea regimului altor cationi – Ca, Mg), fertilizarea cu potasiu este util să fie reconsiderată și corectată. În prezent, s-a generalizat în agricultură fertilizarea cu K în combinații NPK, în exclusivitate ca aplicare de bază. De aceea, devine actuală problema asigurării și menținerii pe toată perioada de vegetație a unui nivel corespunzător de K în sol, ce poate susține acest element activ și bine reprezentat în plantă, cu îndeplinirea reală a funcțiilor sale, măsură care se poate realiza prin fertilizări complexe faziale (suplimentare) de tip NPK, cu rapoarte diferite, dar pe fondul fertilizărilor de bază. Tehnologia propusă are prioritate de aplicare la culturi mari consumatoare de K – sfeclă de zahăr, rapiță, floarea soarelui, cartof, leguminoase boabe, legume în câmp și spații protejate, pomi și viță de vie.

Se pot reține pentru fertilizarea de bază și fazială cu K sortimentele:

  • pentru fertilizarea de bază – NPK (MOP, SOP), NPK+ (cu kieserit)
  • pentru fertilizarea fazială: NPK 16-8-16, 26-5-5, 25-5-10, 16-16-8, dar și cele cu polisulfați – 24-4-4 + Ca + Mg + S

Fertilizările faziale se pot utiliza și în varianta aplicării localizate, cu eficiență mai mare a substanței active pentru sistemul radicular și dezvoltarea organelor vegetale.

Optimizarea regimului nutritiv al potasiului ca urmare a aplicării diferențiate, de bază și fazial, a fertilizanților NPK asigură pe tot parcursul perioadei de vegetație a culturilor prezența și efectele acestui esențial element în creșterea și dezvoltarea plantelor, în prevenirea unor etape critice ale nutriției în sistemul sol-plantă. În acest mod, se instalează o normalitate a realizării rolurilor legate de echilibrul de fertilizare NPK, de implicare cantitativă și calitativă la culturi, la dezvoltarea unui sistem radicular puternic, capabil să asigure necesarul de apă și nutrienți, să realizeze randamente importante în sinteza glucidelor, amidonului și proteinelor.

În condițiile deficitului de apă și a secetei pedologice, potasiului i se atribuie roluri mai importante decât altor elemente – controlează regimul hidric al plantelor, se implică în activitatea stomatelor, reglează închiderea și deschiderea acestora, cu efecte în transportul apei și nutrienților, cu eficiență mare în randamentul fotosintezei. Mobilitatea mare a ionilor de potasiu în celula vegetală îi asigură efect și prezență în reducerea coeficienților de transpirație și în menținerea turgescenței țesuturilor. În acest mod, prin control al regimului hidric, dar și enzimatic al culturilor, potasiul asigură plantelor rezistență la stres, rezistență la secetă, diminuează sensibilitatea culturilor la acest fenomen și asigură o dezvoltare apropiată de normalitate în aceste condiții.

Într-un program de fertilizare rațional propus mai sus, contribuția potasiului constă în asigurarea în fertilizare a unui echilibru nutritiv, deci în absorbția echilibrată a formelor nutritive ale N, P, Ca, Mg. Fără K, asigurarea acestora este ineficientă, iar în mod special implicarea azotului în sinteza proteinelor este denaturată prin acumularea unor substanțe simple – zaharuri solubile, aminoacizi, amide, nitrați și, evident, blocarea sintezei proteinelor. De aceea, raportul N/K din plante este esențial. În toate condițiile însă, trebuie amintit că excesul de K poate fi păgubitor pentru că inhibă absorbția altor cationi (în primul rând Ca și Mg) și determină disfuncționalități în exercitarea rolului borului, care devine ineficient la plante. Pentru practică, controlul agrochimic la sol și plantă poate conduce la o implementare corectă a unui management eficient și o gestionare corectă a potasiului în contextul unor sisteme de fertilizare diferențiate și eficiente.

Transhumanța carpatică, parte a vieții pastorale tradiționale, înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale salută finalizarea procesului de înscriere a elementului cultural Transhumanța carpatică, parte a vieții pastorale tradiționale, în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial.

Înscrierea elementului cultural în Patrimoniul Cultural Imaterial Național este doar un prim pas, procesul de înscriere a Transhumanței carpatice în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, fiind de asemenea demarat, în cadrul unui dosar multinațional la care participă 10 state. Înscrierea în patrimoniul UNESCO va permite o mai bună punere în valoare a dimensiunii economice și sociale a acestui fenomen cultural viu și adoptarea unor măsuri care să permită transmiterea sa către generațiile viitoare.

Transhumanța carpatică este un fenomen economic, cultural, social, demografic și ecologic, ce a determinat exploatarea de noi spații de pășunat, schimbul de elemente culturale între indivizi și comunități, apariția de drumuri comerciale, înființarea de noi așezări, crearea de toponime și antroponime, contribuind astfel la menținerea unității poporului român.

În ciuda declinului pe care păstoritul transhumant l-a suferit în ultimele decenii, această ocupație cu caracter istoric a poporului român continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din zonele montane, ce conservă trăsăturile unei economii pastorale alcătuită pe parcursul secolelor. Astăzi, transhumanța reprezintă un ansamblu complex de practici și cunoștințe ce privesc animalele, pășunatul la altitudine, meșteșugurile și produsele stânei, comunitatea pastorală și ritualurile ei,   conferind identitate satului pastoral montan cu specific transhumant și gospodăriei țărănești pastorale.

Documentul de înscriere a Transhumanței carpatice, parte a vieții pastorale tradiționale, în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial a fost redactat prin colaborarea între experți din Comisia Națională a Patrimoniului Cultural Imaterial a Ministerului Culturii, specialiști din Agenția Națională a Zonei Montane, organism aflat în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

În cadrul acestui proces de înscriere, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a avut o contribuție importantă la întreaga procedură, constituirea grupului de lucru realizându-se la inițiativa echipei Agenției Naționale a Zonei Montane în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

Inventarierea unor practicanți activi ai transhumanței, implicarea acestora în procedura de înscriere, facilitarea legăturilor dintre păstorii transhumanți și experții nominalizați de Comisia Națională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial în vederea documentării culturale a fenomenului precum și formularea de propuneri de protejare și conservare, sunt doar câteva dintre activitățile desfășurate în acest demers. 

Implicarea echipei Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în procedura de înscriere a unui element cultural în Patrimoniul Cultural Imaterial Național a fost o acțiune necesară, care vine în întâmpinarea nevoilor păstorilor care încă mai practică o transhumanță reală și una dintre modalitățile de protejare a păstoritului în Carpați. Conservarea acestui fenomen încă viu va permite transmiterea către noile generații a unui bagaj extrem de complex de practici, cunoștințe și ritualuri pastorale legate de relația om-animal-natură.

Contribuția Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în evidențierea dimensiunii culturale a păstoritului transhumant creează premisele necesare pentru o mai bună punere în valoare a produselor stânei. În viitor, însoțirea turmelor în transhumanță poate constitui o experiență turistică inedită, drumurile transhumanței digitalizate într-o hartă virtuală a transhumanței pot deveni trasee turistice, iar stâna poate deveni un obiectiv montan căutat, unde călătorul poate să trăiască o experiență de viață în armonie cu natura, cu animalele, cu hrana și originile sale.

Mai multe informații despre Transhumanța carpatică, parte a vieții pastorale tradiționale:

https://patrimoniu.ro/images/imaterial/Transhumanta/transhumanta-carpatica-parte-a-vietii-pastorale-traditionale.pdf

Învățământul dual în atenția MADR și MEC

Subsecretarul de stat Avram Fițiu a condus în data de 27 octombrie o reuniune de lucru la sediul MADR privind situația învățământului liceal agricol. La întâlnire au participat Gheorghe Ștefan, secretar de stat în cadrul MADR, Rodica Luminița Barcari, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării (MEC), directori și experți din cadrul direcțiilor de specialitate ale MADR și MEC, o parte din conducerea liceelor agricole din țară, precum și reprezentanți ai mediului asociativ.

Scopul întâlnirii a fost realizarea unei dezbateri privind identificarea unor mecanisme de colaborare între Ministerul Agriculturii și Ministerul Educației și Cercetării în parteneriat cu fermierii pentru relansarea învățământului agricol în vederea asigurării forței de muncă calificate și profesionalizate în agricultură.  

Subsecretarul de stat Avram Fițiu a declarat că pentru zonele izolate din zona montană sunt necesare mecanisme adaptate specificului socio-economic al acestora, iar în acest sens se are în vedere realizarea unui Ordin comun cu MEC pentru reglementarea învățământului itinerant.

De asemenea, se dorește crearea unui Ordin comun al MADR și MEC referitor la ferma pedagogică, ce vizează implicarea elevilor în activitățile specifice ale unei gospodării.

Totodată, subsecretarul de stat Fițiu a subliniat că Ministerul Agriculturii dorește să se implice într-o schimbare de paradigmă educațională prin dezvoltarea învățământului dual la nivel de învățământ profesional agricol.  În acest context, MADR va introduce ca țintă de politică publică în noul PNS 2021-2027 ferma de familie, element esențial pentru dezvoltarea mediului rural românesc.    

Directorii prezenți au realizat scurte prezentări ale liceelor pe care le coordonează, împărtășind din experința colaborării cu agenții economici, precum și viziunea și așteptările acestora despre învățământul dual și ferma pedagogică.

Secretarul de stat Gheorghe Ștefan a afirmat că este necesară identificarea unor soluții viabile astfel încât învățământul agricol să redevină atractiv pentru tânăra generație și în acest mod să fie formată forță de muncă profesionalizată capabilă să conducă exploatații agricole performante.

La rândul său, Secretarul de stat din Ministerul Educației a transmis preocuparea MEC pentru învățământul profesional și tehnic și și-a exprimat dorința de a avea parteneri din mediul agricol și industrial.

În cadrul întâlnirii s-a evidențiat necesitatea ca agenții economici să fie susținuti prin facilități fiscale pentru a oferi formare practică celor interesați, precum și oportunitatea ca prin parteneriatul public-privat tinerii să fie încurajați să lucreze în agricultură imediat după terminarea studiilor din domeniul agricol.

Totodată, participanții au agreat organizarea unor întâlniri viitoare pentru discuții aplicate cu reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării.    

Ministrul Adrian Oros s-a întâlnit cu omologul său din Republica Franceză

În data de 26 octombrie 2020 a avut loc, la Paris, întâlnirea bilaterală dintre ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros și omologul său din Republica Franceză, Julien Denormandie, în cadrul vizitei la nivel de Prim–ministru în Franța, finalizată cu semnarea Foii de parcurs a Parteneriatului strategic româno-francez.

Această întâlnire a permis abordarea unor teme europene, ca urmare a reuniunii Consiliului de la Luxemburg, din 19 -20 octombrie, dar și a unor teme legate de cooperarea bilaterală. Cei doi omologi s-au felicitat pentru acordul obținut în cadrul Consiliului din 19-20 octombrie, iar ministrul Julien Denormandie a mulțumit ministrului român pentru susținerea celor două inițiative importante pentru Franța, respectiv susținerea cuplată a proteinelor vegetale și extinderea autorizațiilor vitivinicole. În ceea ce privește temele bilaterale, miniștrii au reamintit prioritățile în ceea ce privește învățământul agricol și, mai ales, înființarea unei platforme comune de primire a stagiarilor francezi și români în exploatațiile agricole și în întreprinderi. Susținerea fermelor de familie medii a fost prezentată ca o direcție comună cu menținerea unui procent legat de redistribuire.

În egală măsură, susținerea dezvoltării structurilor de tip piață de interes național a fost confirmată de ministrul francez care a reînnoit sprijinul pentru parteneriatul cu piața din Rungis. România a prevăzut să aloce 750 milioane euro pentru o reţea naţională de colectare, depozitare şi distribuţie a produselor româneşti, în cadrul planului de relansare a dezvoltării, în perioada 2021- 2025. Ministrul Adrian Oros a precizat că România va beneficia de un buget de 3,5 miliarde euro pentru irigații prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență, motiv pentru care ar dori să cunoască oferta franceză în materie de echipamente avansate în domeniu.

De asemenea, în urma întâlnirii s-a desprins importanța sprijinirii de către România a unor inițiative franceze precum planul proteic, inițiativa „4 pentru 1000” („4 pour 1000”), simplificarea PAC și dreptul la eroare/greșeală al agricultorului.        

În contextul dialogului inițiat deja pe linia cooperării între centrele logistice, ministrul Adrian Oros a prezentat vizita reprezentanților MADR, secretarii de stat George Scarlat și Aurel Simion, la Rungis, în perioada 27-28 octombrie 2020.

A avut loc, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la gestionarea apei, stadiul sistemului de irigații și reabilitarea infrastructurii în materie, precum și la fiscalitate și acordarea de subvenții agricultorilor în cele două țări. S-a convenit continuarea consultărilor bilaterale atât la nivel de ministru, în contextul viitoarelor consilii, cât și la nivel tehnic.

Reamintim că în perioada 26 – 27 octombrie 2020 ministrul Adrian Oros a efectuat o vizită oficială la Paris, în cadrul delegației române la nivel de Prim – ministru. Vizita a avut loc ca urmare a demersurilor părții franceze, obiectivul principal fiind de a consolida relațiile bilaterale și cooperarea la nivel european dintre România și Republica Franceză.

Ministrul Adrian Oros a participat la Consiliul AgriFish de la Luxemburg

Ministrul Adrian Oros a participat în perioada 19-20 octombrie 2020, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului AGRIFISH. Alături de ministru s-au aflat, din partea Reprezentanței Permanente, Achim Irimescu, reprezentant al României în CSA și Emilia Mohan.

În urma negocierilor intense pe durata a 48 de ore (discuții în plen, reuniuni trilaterale la nivel de ministru și la nivel tehnic) s-a obținut acordul pentru poziția Consiliului asupra celor 3 regulamente ale reformei PAC post 2020, cu largă majoritate calificată (un vot contra – LT și 3 abțineri – BG, LV și RO). RO și BG s-au abținut deoarece au solicitat, cu justificări corespunzătoare, actualizarea anului de referință pentru plata ajutorului național de tranziție (ANT) de la ianuarie 2013 la iunie 2018, pentru a nu mai plăti de la bugetul de stat subvenții pentru multe animale care nu mai există (Președinția germană a anunțat în timpul negocierilor cu RO, CZ, SK și BG că va actualiza la anul 2018, dar promisiunea nu s-a mai materializat în compromisul final).

În ansamblu însă, România a obținut: flexibilitate în aplicarea eco-schemelor (care permite reducerea riscului de a pierde circa 400 milioane Euro/an în primii ani); menținerea ANT la nivelul actual (50%) cu o degresivitate de 5% pe an (deși trebuia să nu mai continue după 2020), reducerea plăților directe pentru fermele mari – propunerea adoptată avantajează țara noastră deoarece lasă la latitudinea Guvernului aplicarea plafonării (la 100.000 Euro, la plata de bază, cu considerarea salariilor) sau a plății redistributive; menținerea plafonului de 2000 Euro pentru aplicarea disciplinei financiare (care permite exceptarea micilor fermieri și reducerea birocrației); flexibilitate sporită la controlul condiționalității și aplicarea sancțiunilor pentru micii fermieri; condiții favorabile la aplicarea GAEC 8 și GAEC 9, etc.

Reforma introduce obligații semnificative de mediu și climă pentru fermierii europeni, care ar putea conduce la riscul unei creșteri a prețului la produsele agro-alimentare. Obținerea acordului permite, odată cu votul poziției Parlamentului European din plen, în aceste zile, demararea negocierilor în trilog a reformei, ce va face posibilă adoptarea reformei PAC în semestrul I al anului 2021 și aplicarea de la 1 ianuarie 2023.

MADR salută cea de-a 75-a aniversare a FAO și Ziua Mondială a Alimentației

În data de 16 octombrie, în întreaga lume, statele membre ONU celebrează „Ziua Mondială a Alimentației”. Tema din acest an este: „Creșteți, hrăniți, susțineți. Împreună – Acțiunile noastre sunt viitorul nostru”. Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură FAO, fondată în 1945, reunește sub cupola sa un număr de 193 de state cu aceleași scopuri umanitare, printre care și România, care a aderat la această Organizație în 1961. FAO este Agenția specializată a Națiunilor Unite care luptă pentru eradicarea foametei, a malnutriției și a sărăciei pe plan internațional.

În cadrul unei conferințe de presă susținută astăzi, la sediul MADR, ministrul Adrian Oros a declarat: „Scopul instituirii „Zilei Mondiale a Alimentației” este acela de a crește gradul de conștientizare asupra problemelor alimentare care pot să apară pe termen lung, de a promova solidaritatea națională și internațională în lupta împotriva foametei, a malnutriției, a sărăciei și de a încuraja o atenție sporită asupra producțiilor agricole, astfel încât să facem cu toții o agricultură durabilă, gândindu-ne că resursele la care recurgem când facem agricultură, respectiv pământul și apa sunt moștenite și trebuie să le lăsăm și celor care vor veni după noi. Altfel spus, trebuie să practicăm o agricultură responsabilă și durabilă, aspecte care se regăsesc și în strategia Green Deal din viitoarea Politică Agricolă Comună”. 

ONU, FAO cât și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale susțin necondiționat această sărbătoare și sprijină eforturile tuturor statelor lumii și ale organizațiilor care promovează importanța agriculturii și a industriei alimentare pentru eradicarea foametei și sărăciei la nivel mondial.   

În prezent, FAO reprezintă un centru mondial de referință pentru implementarea celor 17 Obiective Mondiale de Dezvoltare Sustenabilă și a tuturor programelor Organizației Națiunilor Unite pentru asigurarea unei securități alimentare la nivel mondial. Anul acesta, FAO lansează un apel pentru solidaritate globală cu scopul de a ajuta persoanele cele mai vulnerabile să se recupereze și să creeze sistemele alimentare cât mai rezistente la șocuri cauzate în mod special de această pandemie COVID 19.

MADR susține lupta continuă pentru eradicarea foametei și asigurarea securității alimentare la nivel mondial.