O nouă formă de furt a început să apară odată cu venirea primăverii și cu dezvoltarea grâului! Furtul de pe terenurile agricole! Mai exact, cositul de grâu proaspăt, folosit cel mai probabil ca hrană pentru animale.Nu mică i-a fost mirarea unui agricultor când și-a văzut recolta, pe alocuri, ciumpăvită de coasă! Samson Popescu este unul […]
aprilie 30, 2021
Controale în abatoarele şi centrele de sacrificare cu activitate temporară înainte de Paște! În urma controalelor desfășurate în perioada premergătoare Sărbătorilor Pascale de medicii veterinari din cadrul Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) împreună cu cei din Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor București (DSVSA), la nivelul municipiului București, au fost […]
aprilie 30, 2021
aprilie 28, 2021
Guvernul a aprobat plata subvențiilor APIA pentru 46.000 de fermieri. La ședința de astăzi a Executivului au fost aprobate sumele necesare ca Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) să demareze plățile pentru producătorii agricoli care beneficiază de sprijin cuplat în sectorul vegetal. Acestea sunt ultimele scheme care mai erau blocate la APIA pentru […]
aprilie 28, 2021
Trei noi subvenții așteaptă să fie deblocate și să intre în circuit la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Fermierii așteaptă ca în perioada imediat următoare să poate să își înregistreze cererile și să beneficieze de trei scheme noi în sistemul APIA: ajutorul de minimis pentru legume în spații protejate, ajutorul de Covid […]
aprilie 28, 2021
Potrivit unei analize FAO, micii fermieri sunt responsabili cu o treime din alimentele lumii. La nivel planetar, 5 din 6 ferme administreaza mai putin de 2 hectare de teren, opereaza un procent de 12% din suprafata agricola totala si produc aproximativ 35% din alimentele lumii.
Contributiile proprietarilor mici la aprovizionarea cu alimente variaza enorm de la o tara la alta, cu o pondere de pana la 80% in China si niveluri joase in Brazilia si Nigeria.
Analiza poate ajuta decidentii sa faca mai bine definitiile si diferenta intre producatori atunci cand gandesc legile. „Este imperativ sa evitam utilizarea alternativa a termenilor de ferme de familie si ferme mici, majoritatea fermelor de familie fiind mici, dar unele sunt mai mari si chiar foarte mari“, a explicat Marco Sánchez, co-autor al studiului.
In tara noastra, situatia este similara. Romania are o suprafata agricola de peste 9 milioane de hectare, iar circa 5 milioane sunt cultivate cu cereale. Intr-un an bun, productia de cereale trece de 30 de milioane de tone si numai 10-12 milioane raman in tara pentru consum, celelalte luand drumul strainatatii.
Potrivit celor mai mari operatori din acest sector, numarul de exploatatii agricole trece de 3 milioane, insa majoritatea sunt ferme de subzistenta, cu 2-3 hectare, care nu fac performanta, Punctul forte al agriculturii romanesti este ca s-au facut pasi importanti in dotarea tehnologica si aplicarea noilor tehnologii, iar punctul slab il reprezinta gradul mic de asociere in grupuri de producatori sau in cooperative agricole.The post FAO: micii fermieri produc o treime din alimentele lumii first appeared on StiriAgricole.ro.
aprilie 27, 2021
Pe fondul interzicerii capturării sturionilor în apele teritoriale românești, 30 de pescari din Sfântu Gheorghe vor să dea în judecată statul român și să solicite compensații.
Precizările au fost făcute pentru Agerpres, luni, 26 aprilie 2021, de primarul comunei, Valentin Sidorencu.
„Până acum, avem deja 30 de pescari care vor să fie reprezentați în instanță. În anul 2006, atunci când s-a interzis activitatea, în comună aveam 80 de pescari nemulțumiți de decizia luată ad-hoc de statul român”, a afirmat primarul Sidorencu.
Conform postării de pe pagina de socializare a localității Sfântu Gheorghe, pescarii care doresc să fie reprezentanți în instanță, sunt rugați să se prezinte la primărie cu actul de identitate.
„Pescarii care doresc să fie reprezentați în instanță privind solicitarea de compensații/despăgubiri pentru interzicerea activității de pescuit la sturioni în baza Ordinului Nr. 85/662/2021, sunt rugați să se prezinte la primărie cu buletinul. Menționăm că pot fi reprezentați pescarii activi în anul 2006, precum și cei activi în prezent (permis de pescuit valabil)”, se menționează în postarea de pe Facebook.
Autoritatea locală nu a menţionat însă cât timp îi va aştepta pe pescari la primărie cu buletinul.
Anunţul făcut public pe Facebook este însoţit de imagini cu textul ordinului nr. 85/662/2021 privind măsurile de refacere şi conservare a populaţiilor de sturion din habitatele piscicole naturale emis de Ministerul Mediului şi cel al Agriculturii.
Prin ordin se interzice pescuitul sturionilor pe o perioadă nedeterminată, comercializarea produselor şi subproduselor din aceste specii, precum şi folosirea uneltelor sau echipamentelor de capturat sturionii, inclusiv ohanele şi carmacele.
„Orice acţiune sau decizie privind redeschiderea pescuitului la sturion va fi documentată de date de monitorizare periodică şi obligatoriu va fi precedată de un studiu, aprobat de instituţiile competente în domeniu, care să arate că starea populaţiei este favorabilă şi poate suporta un pescuit sustenabil”, se arată în ordinul celor două ministere.
Declinul sturionilor a fost înregistrat la nivel mondial, astfel că organizaţiile internaţionale au decis, în anul 1998, includerea acestor specii în anexele I şi II ale Convenţiei Internaţionale privind Comerţul cu Specii de Plante şi Animale Sălbatice Ameninţate (CITES), iar România s-a raliat acestor măsuri în anul 2006, atunci când a impus, pentru prima dată, prohibiţia pescuitului sturionilor.
Zece ani mai târziu, interdicţia a fost prelungită pentru încă cinci ani, iar prin ordinul actual ea se va prelungi pe o perioadă nedeterminată.
În prezent, pe mapamond există 26 de specii de sturion, şase dintre acestea – şipul, viza, cega, morunul, păstruga şi nisetrul – regăsindu-se şi în Dunăre până la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării.
aprilie 27, 2021
Avand in vedere cresterea consumului de peste si produse din pescuit, in aceasta perioada a sarbatoririi Floriilor si Sfintelor Pasti, (ANSVSA) atentioneaza asupra riscurilor pentru sanatatea publica, care pot sa apara ca urmare a achizitionarii de peste si produse din pescuit provenite din surse necunoscute sau din locuri unde nu sunt respectate conditiile minime de igiena si recomanda tuturor consumatorilor sa ia in considerare urmatoarele:
In cazul produselor pescaresti destinate a fi comercializate vii, atat in cazul “peste viu” (crap, salau, scrumbie, somn, pastrav, etc) cat si in cazul crustaceelor (homari, creveti, crab, etc) indiferent de modul lor de expunere (bazine, acvarii cu apa) trebuie sa prezinte semne de viabilitate, fiind interzisa comercializarea pestilor care au murit in bazine/containere sau care se gasesc in stare de agonie, prezinta scurgeri sangvinolente, rupturi ale abdomenului, plagi necicatrizate pe suprafete mari, suprafata pielii discontinua etc.
In cazul produselor pescaresti proaspete, (peste proaspat, fileuri proaspete etc) consumatorii trebuie sa aiba in vedere ca acestea trebuie expuse la o temperatura apropiata de punctul de topire al ghetii, respectiv acoperite cu gheata si trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte:
In cazul produselor pescaresti preparate (fileuri, rondele, trunchiuri de peste etc) trebuie sa prezinte culoarea, fermitatea si mirosul specific din care provin, nefiind admisa expunerea si comercializarea fileurilor, rondelelor sau bucatilor de peste care prezinta o culoare a carnii modificata sau miros modificat (de acru, amoniacal, de putred etc) si o consistenta a carnii moale, flasca (la apasare degetul patrunde cu usurinta in carnea pestelui, amprenta de apasare ramane evidenta).
In cazul icrelor de peste neprelucrate, acestea trebuie sa aiba un aspect uniform si o culoare adecvata speciei de peste de la care au fost obtinute si nu trebuie sa prezinte solzi, viscere, corpuri straine, mucegai sau mirosuri si gusturi straine (de ranced, de acru, putrefactie, fermentatie etc), si nici formatiuni parazitare, urme de murdarie, membrane sau cheaguri de sange.
In cazul produselor pescaresti congelate (peste intreg congelat, rondele congelate, fileuri congelate etc) destinate comercializarii sub forma de brichete sau congelate individual trebuie sa aiba un aspect uniform, o culoare specifica iar glazura de gheata trebuie sa fie uniform repartizata, continua si transparenta. Dupa decongelare, produsele trebuie sa aiba proprietati organoleptice asemanatoare produselor proaspete fara gust, culoare sau miros modificate si fara sa prezinte paraziti vizibili.
Nu este permisa expunerea si comercializarea produselor congelate cu acumulari de gheata in exces sau cu glazura de gheata discontinua, netransparenta si cu un aspect murdar.
De asemenea, glazura de gheata nu trebuie sa prezinte corpuri straine sau acumulari de sange iar in cazul carnii de moluste congelate trebuie evitata formarea bulgarilor de gheata si moluste cu aspect neuniform.
In cazul produsele pescaresti procesate (peste afumat, peste sarat, fileuri afumate, peste marinat etc) trebuie expuse si comercializate in conditiile de umiditate si temperatura stabilite de producatori si trebuie sa prezinte proprietati organoleptice specifice tipului de produs. Indiferent de tratamentul aplicat (fierbere, coacere, afumare, sarare etc.) acesta trebuie sa actioneze in toata masa produsului astfel incat sa se previna aparitia unor zone insuficient tratate care ar putea genera contaminarea sau alterarea produsului.
Produsele afumate trebuie sa aiba un aspect uniform, culoare specifica (in general nuante de galben sau galben auriu), gust si miros placut de afumat, cu suprafata zvantata si curata, fara corpuri straine sau cheaguri de sange.
Acestea nu trebuie sa prezinte rupturi ale pielii sau ale musculaturii in exces sau zone in care procesul de afumare nu a actionat uniform (musculatura cu aspect de peste crud).
Este interzisa expunerea si comercializarea produselor pescaresti afumate care prezinta mirosuri si gusturi straine (acru, ranced, acid, amar, de putrefactie) care au suprafata umeda si lipicioasa sau care prezinta corpuri straine sau rupturi ale pielii si musculaturii in exces.
In aceasta perioada ANSVSA, prin medicii veterinari oficiali de la nivelul DSVSA judetene monitorizeaza permanent modul in care se desfasoara activitatea de obtinere, transport, depozitare si comercializare a pestelui si produselor din pescuit la nivelul unitatilor supuse controlului oficial si in special la nivelul municipiului Bucuresti, unde vor fi efectuate controale la toti operatorii economici care comercializeaza peste si produse din pescuit, in vederea punerii pe piata a produselor sigure.
Recomandam consumatorilor ca produsul proaspat de pescuit sa fie achizionat numai din unitati specializate care respecta toate normele sanitare veterinare si pentru siguranta alimentelor.
Reamintim cetatenilor numarul de telefon al „Call Center”-ului ANSVSA – 0800 826 787 –care poate fi apelat gratuit, din orice retea de telefonie, pentru a sesiza orice nereguli sau suspiciuni privind nerespectarea conditiilor de igiena stabilite de legislatia din domeniul sigurantei alimentelor.The post ANSVSA: ample controale in industria pestelui. Practici neconforme si recomandari pentru populatie first appeared on StiriAgricole.ro.
aprilie 27, 2021
Controale în lanț desfășurate de inspectorii sanitar-veterinari! După ce în weekendul care s-a încheiat inspectorii sanitari veterinari ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au verificat operatorii economici care comercializează pește și produse din pește, aceștia urmează ca săptămâna acesta să desfășoare în continuare controale tematice specifice pentru a se asigura că […]
aprilie 27, 2021
Țara noastră a dezvoltat o serie de proiecte pentru găsirea celor mai eficiente soluţii de reducere a poluării Dunării şi Mării Negre cu nitraţi din surse agricole.
Ulterior, acestea s-au transformat în Programul naţional de reducere a poluării cu nutrienţi, a declarat, în cadrul unui webinar, Ionuţ Sorin Banciu, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), citat de Agerpres.
„Experienţa României în implementarea proiectului «Controlul integrat al poluării cu nutrienţi» a început odată cu finanţarea iniţială GEF (2002-2007), care a reprezentat «sămânţa» pentru găsirea celor mai bune soluţii de reducere a poluării Dunării şi a Mării Negre cu nitraţi din sursă agricolă.
„Ulterior, cu sprijinul financiar al Băncii Mondiale, România a dezvoltat o serie de proiecte, care au devenit un program naţional de reducere a poluării cu nutrienţi din surse agricole, un program care, pe lângă finanţarea de investiţii eficiente pentru protecţia resurselor de apă şi sol, contribuie la consolidarea legislaţiei naţionale, a sistemului naţional de monitorizare, a controlului şi raportării calităţii apei, concomitent cu desfăşurarea de campanii naţionale de conştientizare a publicului cu privire la importanţa protecţiei resurselor de apă şi instruirea a mii de fermieri, pentru adoptarea bunelor practici agricole.
„Experienţa dobândită în realizarea acestui proiect se poate dovedi, cu siguranţă, utilă pentru alte ţări care se învecinează cu Marea Neagră şi din acest motiv, suntem dispuşi să împărtăşim experienţa noastră în dezvoltarea şi desfăşurarea unui astfel de proiect”, a precizat Stanciu.
Conform unei informări oficiale a Ministerului Mediului, transmisă vineri, 23 aprilie 2021, exemple de bune practici au fost redate pe larg, în sesiunea principală a webinarului, de către Naiana Milea, director al Unităţii de Management al Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” din cadrul MMAP.
Cu această ocazie au fost subliniate beneficiile socio-economice şi de mediu, pe care implementarea proiectului le-a adus în localităţile vulnerabile la poluarea cu nutrienţi, precum şi importanţa reducerii deversărilor de nutrienţi în cursurile apelor care duc la Dunăre şi Marea Neagră.
Reprezentanţi ai Ministerului Mediului au participat, joi, la videoconferinţa „Consultări privind proiectarea Programului „Blueing the Black Sea” – o iniţiativă regională pentru combaterea poluării marine şi a schimbărilor climatice, ca suport pentru Agenda Maritimă Comună pentru Marea Neagră”.
Evenimentul, organizat de Banca Mondială, BSEC Permis (Secretariatul Permanent Internaţional al Organizaţiei de Cooperare Economică la Marea Neagră) şi Comisia pentru Protecţia Mării Negre Împotriva Poluării, în colaborare cu MMAP, iniţiază în România o serie de consultări privind bunele practici regionale pentru combaterea poluării marine şi a schimbărilor climatice.
aprilie 26, 2021