Categorie: AGRIM

ianuarie 30, 2021

ianuarie 30, 2021

Atât în ceea ce privește prețurile din piața florii-soarelui, cât și a rapiței, acestea au rămas relativ neschimbate față de ultimul raport al Casei de Trading a Fermierilor, din 18 ianuarie 2021, susține Cezar Gheorghe, consultant senior și analist, în comentariile sale publicate pe site-ul Clubului Fermierilor Români (CF) la 25 ianuarie a.c.
El precizează că, în cazul florii-soarelui, tendința rămâne neschimbată. Mai exact, scrie analistul, cotațiile portuare CPT își păstrează nivelul înalt, de 670 dolari americani pe tonă. Și asta în condițiile în care oferta pentru materia primă rămâne la cota de 680 dolari americani pe tonă, preț FOB.
Analistul citat susține, de asemenea, că decizia se află de partea procesatorilor, atunci când vine vorba de mișcările de pe piața florii-soarelui, în condițiile unei recolte mici.
„Fundamental, întrebarea rămâne în curtea procesatorilor. Cu o așa recoltă mică de floarea-soarelui, ce vor alege să facă? Să limiteze vânzările de ulei brut, astfel încât regimul de funcționare al fabricilor să nu fie întrerupt de lipsa materiei prime? Sau să proceseze și să comercializeze uleiul de floarea-soarelui, evitând astfel o posibilă scădere a prețurilor pe piața uleiului vegetal? Diferențele între cerere și ofertă la uleiul brut de floarea-soarelui sunt situate la 30-40 dolari/tonă. Oferta pentru cumpărare este în jurul valorii de 1.260 dolari/tonă, în timp ce vânzătorii cer 1.300 dolari/tonă”, scrie expertul pe pagina de Internet a CF.
Fermierii continuă să vândă cantități mici de rapiță, conform recomandărilor
În ceea ce privește prețul pe tona de rapiță, conform analizei publicate în data de 25 ianuarie 2021, expertul susține că, cităm: „Nimic fundamental nu s-a schimbat între săptămâna trecută și astăzi”.
El spune că prețul pe tona de sămânță de rapiță „flotează” între 395 și 400 euro/tonă, iar vânzările continuă în ritm prudent, conform recomandărilor experților din piață, și anume maximum o tonă la hectar. Și asta pentru a fi evitate situațiile generatoare de pierderi de ambele părți în cazul unor probleme legate de vreme.
„Procesatorii flotează și ei odată cu piața, de la MATIF AUG 21 minus 3-4, la un minus de 5-8 euro/tonă în paritatea CPT procesator. Cotațiile în portul Constanța respectă același algoritm de prețuri ca și în cazul procesatorilor din piața internă”, a conchis Gheorghe.
Statisticile USDA, citate de AgroGo, relevă că producția de floarea-soarelui din Rusia este prognozată în creștere cu 0.5 milioane de tone, la 13.5 milioane.
Prețul DAP la floarea-soarelui (prețuri traderi colaboratori ai sursei citate) era de 2.577,40 lei pe tonă la data de 19 ianuarie 2021.
În ultimul raport USDA din decembrie 2020, AgroGo sesiza că producția de rapiță la nivel global era proiectată în scădere. Se estimau atunci scăderi de producție pentru Canada și blocul comunitar european (UE27) doar parțial compensate de creșterea producției din Australia.
Deja, în iunie 2020 se știa că producția de rapiță a UE scăzuse cu 0.2 milioane tone, la 16.8 milioane, din cauza recoltelor mai mici din Germania.
Prețul rapiței pe bursa din Paris (MATIF) era de 2.209,28 lei tona), la data de 28 ianuarie 2021.

ianuarie 29, 2021

Ajutor de 25.000 de euro pe fermă – sprijinul acordat fermierilor ca ajutor de minimis în acest an. Decizia a fost comunicată de la Bruxelles, de către Comisia Europeană, care a transmis Agrointeligența – AGROINTEL.RO un comunicat de presă în care arată că plafonul plăților de minimis pentru 2021 a fost stabilit la 25.000 de […]

ianuarie 28, 2021

ianuarie 28, 2021

In conditiile in care anul 2020 a fost unul modest pentru agricultura, pandemia de COVID 19 si seceta pedologica afectand serios toate productiile, oficialii romani cauta solutii pentru a relansa agricultura romaneasca si pentru a le oferi fermierilor instrumentele prin care sa ramana competitivi pe piata.
Cu toate ca pandemia de COVID a avut efecte negative serioase asupra profitabilitatii agriculturii romanesti, seceta din 2020 a readus in atentie starea infrastructurii de irigatii din Romania. De ani de zile, guverne succesive au anuntat mari planuri de investitii in noi proiecte, dar cea mai mare parte a fondurilor alocate pentru acest capitol, oricum nu foarte mari, au mers in reabilitarea instalatiilor existente.
Totusi, din acest an, Romania poate utiliza un nou plafon de sprijin de la UE, care se adreseaza relansarii economice pentru investitii in agricultura.
Anul trecut, guvernul a prezentat un „Plan National pentru Investitii si Relansare Economica” (PNRR), din care a evoluat mai tarziu Planul National de Redresare si Rezilienta, in baza caruia Romania poate atrage de la UE fonduri de zeci de miliarde pentru sprijinirea economiei post-pandemie.
In aceste planuri sunt incluse investitii de peste 3,4 miliarde de euro in infrastructura de irigatii. In plus, guvernul isi propunea alocarea a 1,1 miliarde de euro pentru reabilitarea infrastructurii de desecare si drenaj si alte 500 de milioane de euro pentru amenajari de combatere a eroziunii solului.
PNRR este inca in discutii la nivel de guvern, iar forma finala ar putea sa arate diferit, dar nevoia de investitii in infrastructura de irigatii si amenajarea terenurilor ramane la cote inalte.The post Relansarea agriculturii dupa cea mai mare seceta din ultimii 50 de ani: ce masuri de sprijin sunt disponibile? first appeared on StiriAgricole.ro.

ianuarie 28, 2021

ianuarie 27, 2021

ianuarie 27, 2021

Cu doar 2,86% din suprafața agricolă totală alocată culturilor bio, România se află doar deasupra Bulgariei (2,3%), Irlandei (1,6%) și Maltei (0,5%).
Conform datelor Eurostat, citate de Agerpres, în intervalul 2012-2019, tot la noi în țară, această suprafață s-a majorat totuși cu 37,1%, de la 288.261 hectare până la 395.228 hectare.
Pe de altă parte, România este țara cu cea mai mică pondere a terenurilor bio pe deplin certificate (53,5%), ceea ce înseamnă că există un potențial mare de creștere în viitor a suprafețelor certificate.
În 2019, țările membre ale blocului comunitar cu cea mai mare pondere a suprafețelor agricole destinate culturilor bio, au fost Austria (25,3% din suprafața agricolă totală), Estonia (22,3%) și Suedia (20,4%), urmate de Cehia și Italia (ambele cu 15,2%), Letonia (14,8%) și Finlanda (13,5%).
La rândul lor, Bulgaria, Franţa, Croaţia şi Ungaria au înregistrat majorări de peste 100% a suprafețelor agricole destinate culturilor organice între 2012 și 2019.
În contrapartidă, Polonia este singurul stat membru în care suprafața agricolă destinată culturilor organice a scăzut între 2012 și 2019, cu 22,6%.
Autoritatea europeană de statistică (Eurostat) mai precizează că, în urmă cu doi ani, peste 90% din suprafețele agricole destinate culturilor organice erau deplin certificate în opt state membre (Lituania, Portugalia, Olanda, Cehia, Irlanda, Suedia, Letonia şi Slovacia).
Birocrația excesivă, bat-o vina
Una dintre explicațiile pentru situația actuală în care se află sectorul agriculturii ecologice din România a fost dată de către Marian Cioceanu, președintele Bio România.
Într-o precizare din luna septembrie 2020, cu ocazia inaugurării unei piețe din sectorul 2, acesta a precizat că situația actuală cu care se confruntă România este pusă pe seama birocrației, controalelor și sancțiunilor excesive instituite prin lege.
„Lovitura de grație a fost dată de către actualul PNDR, în 2014, când nu știu prin ce fel de artificii și motivații – era și domnul Achim Irimescu în 2016 -, adică au fost mai multe echipe la minister care au lucrat și au ajuns în situația în care o pășune care, până în 2014, primea subvenție pentru a fi certificată ecologic, a fost interzisă ca pășune de înaltă valoare ecologică din zona de deal și de munte să mai fie subvenționată. Nu a existat nicio explicație pentru asta.
Apoi s-a revenit. Când a venit domnul Daea (n.r. – Petre Daea) i-am explicat, s-a renegociat PNDR-ul și am tot insistat cu modelul bulgăresc. La bulgari se dădea pe Măsura 10, cum se dădea și la noi, pe măsura de agromediu, se dădeau niște bani, 200-300 de euro, iar cei care doreau să-și certifice bio pășunea pe care o aveau pe agromediu, li se dădeau și o sumă pentru bio. Din 2018 abia, s-a trecut și la noi pe acest top-up și se cumulează cele două subvenții”, a menționat oficialul Bio România.
În ceea ce privește certificarea bio, Cioceanu a spus că atunci când s-au introdus prima dată, în 2011, subvențiile pentru fermierii care din convențional aveau să treacă în bio, această subvenție s-a transferat la firmele de certificare.
„De la 50 de euro certificarea unei ferme mici în 2010, în 2011 s-a ajuns la 200-300 de euro. Acum este stabilizată undeva la 150 de euro, cea mai mică taxă de certificare pentru un fermier mic, însemnând 2-3 vaci, 2-5 hectare de pășune, de teren arabil”, a adăugat Marian Cioceanu.
Conform statisticilor proprii, în 2018, în România activeau undeva la 8.000 de fermieri.
„Am ajuns pe la vreo 10.000 și, se pare, că stagnează. Erau cam 16.000 în 2014-2015, am ajuns la 8.000 în 2018, 8.000 de fermieri au ieșit din sistem, iar anul trecut (n.r. – 2019) eram undeva la 10.000 de operatori bio. De asemenea, suprafața agricolă a scăzut cam cu 30%. La suprafața agricolă certificată bio am constatat o stagnare la o cifră de aproximativ peste 300.000 ha”, mai preciza la acea vreme Marian Cioceanu.
Datele Eurostat spun că, la nivelul UE, suprafața agricolă destinată culturilor organice a crescut cu 46% între 2012 şi 2019.
Suprafaţa agricolă destinată culturilor organice din UE însuma la sfârşitul anului 2019 aproximativ 13,8 milioane de hectare, reprezentând 8,5% din suprafaţa agricolă totală a UE.

ianuarie 27, 2021

ianuarie 26, 2021