Zincul și borul în fertilizanți pentru culturile agricole

Aplicarea microelementelor nu este o practică uzuală în fertilizarea culturilor agricole și horticole și nu ține cont riguros de dependențe în legătură cu condițiile de sol și cerințele sau sensibilitatea plantelor la aceste tehnologii. Până în prezent, la noi, dar și în alte condiții, aplicarea microelementelor se leagă de a preveni sau chiar a corecta deficiențele acestora din sol sau din stările de insuficiență induse fie din cauza reacției, a carbonatării unor soluri și nu în ultimul rând, de efectele perturbatorii cauzate de excesul sau influențele unor macroelemente sau lipsa acestora, la care se mai adaugă și unii factori fizici, în ultimul timp deficitul hidric din sistemul sol-plantă, pe fondul unei secete pedologice de durată.

Normalitatea de luare a deciziilor în aplicarea microelementelor este de introducere a acestora în sisteme de fertilizare complexă în care să susțină enzimatic chimismul și metabolizarea elementelor primare și în acest cadru de macro- și microelemente să se valorifice rolurile și efectele specifice, particulare.

Zincul este esențial enzimatic în fotosinteză, în sinteza proteinelor și glucidelor, se implică în metabolismul fosfatic și fosforilarea hidraților de carbon. Activează hormonii de creștere ai plantelor. Reacția neutră și alcalină, excesul de CaCO3, ca și suprafosfatarea solurilor, pot deregla regimul de nutriție al zincului. Sunt plante de cultură sensibile la insuficiența de zinc: porumbul este specific cu consum mai ridicat din acest microelement, la fel leguminoasele pentru boabe, dar și hameiul, mărul, piersicul, părul, vița de vie.

Borul, comparativ cu toate microelementele, are și roluri plastice, constitutive, îl regăsim în țesuturi și pereții celulari, unde este un factor de menținere a integrității acestora. Enzimatic, este implicat în sinteza, transportul și depunerea glucidelor, în metabolismul lor, dar este activ și în sinteza proteinelor. Are un rol specific esențial în germinarea și viabilitatea polenului, favorizează înflorirea și fructificarea. S-au pus în evidență condiții ale dereglărilor în chimismul său, în sistemul sol-plantă – valorile extreme ale reacției îl dezavantajează, mediul acid îl fixează fără schimb pentru plante, iar solurile cu complex adsorbtiv slab reprezentat (prea nisipoase și cu conținut scăzut de humus) au rezerve slabe de bor. La fertilizări masive, mai ales cu K, se petrec dereglări datorate unui necesar mai mare de bor pentru culturi.

Sunt specii cu consum ridicat de bor și sensibile la insuficiența acestuia – sfecla de zahăr, rapița, floarea soarelui, lucerna, iar dintre legume, varza, conopida, țelina și pomii fructiferi măr, păr, piersic, precum și vița de vie.

Sisteme de fertilizare cu aplicarea microelementelor

În primul rând se au în vedere fertilizări numai pe fondul unor aplicări raționale de macroelemente. În anii precedenți se aveau în vedere unele îngrășăminte simple cu microelemente. Pentru Zn, ZnSO4 și chelații cu zinc, iar la B, boraxul și acidul boric. Tehnologiile de aplicare aveau în vedere doar aplicările foliare, deși factorii esențiali de eficiență a microelementelor aveau la bază corelările însușirilor solului cu necesarul plantelor, pe fondul unor fertilizări.

Recomandările actuale au în vedere pentru fertilizări de bază și faziale sortimente de îngrășăminte complexe de tip NP și NPK, îmbogățite cu microelemente:

  • pentru fertilizările de bază, se includ sortimentele NP+Zn – 20-20-0 + 0,05 Zn și NPK+S+Mg+B+Zn – 14-14-14 + 4 MgO + 7 SO3 + 0,05B + 0,05 Zn
  • pentru fertilizările faziale, se propun sortimentele NP+Zn – 20-20-0 + 0,05 Zn și sortimentul NPK+Ca+Mg+B+Zn – 23-9-9 + 0,5 CaO + 0,5 MgO + 0,05B + 0,05 Zn.

Dozele optime pentru microelementele menționate sunt:

  • pentru Zn – 8-10 kg Zn s.a./ha, care se pot majora numai la fertilizări intensive cu NPK și la plante mari consumatoare de Zn;
  • la B – 2,5-5 kg B s.a./ha, cu mici ajustări la plante mari consumatoare de B.

Fertilizările la sol cu sortimentele menționate pot fi susținute prin aplicări foliare: ZnSO4 – 0,2-0,5%, chelați cu Zn – 1-2,5 kg Zn/ha, la B – borax 0,2-0,4%.

La fertilizările cu complexe în care se introduc microelemente sunt necesare abordări tehnologice care să favorizeze interacțiunile pozitive ale macro și microelementelor, cu orientarea spre culturi agricole și horticole capabile să valorifice aceste interacțiuni prin eficiența producției și calității.