Categorie: AGRIM

Soia – cultură valoroasă în gestionarea azotului în agricultură

Soia este o cultură de mare valoare alimentară și agricolă. Pentru utilizarea multiplă a producției de boabe, cu obiectivul de viitor ca această plantă să acopere deficitul de proteine la nivel mondial, totuși cultura soiei în lume încă ocupă suprafețe limitate, dar în extindere și cu producție medie la unitatea de suprafață în creștere. Cele mai mari suprafețe ocupate de soia sunt în America de Nord (SUA, cu aproximativ 31.000 mii ha) și America de Sud (Brazilia, cu 22.000 mii ha, Argentina cu 17.000 mii ha). Producțiile medii mai ridicate sunt tot în SUA, cu 3000 kg/ha și în Europa fluctuante, între 2500 și 3000 kg/ha, iar unele dintre țări (cazul Italiei) realizează în Europa cea mai mare producție medie, de peste 3000 kg/ha.

În țara noastră, în anul 1990, suprafața cultivată cu soia era de 190.000 ha, cu o reducere rapidă a acesteia spre 40-50.000 ha, iar producția medie a oscilat la 1800-2000 kg/ha. În prezent, suprafața este în creștere, ca și producția medie la ha.

Câmp de soia

Soia, plantă oleoproteaginoasă, are o utilizare multiplă cu întreaga cantitate de biomasă. Evident că tehnologiile au în vedere cultura pentru boabe, întrucât semințele sunt bogate în substanțe proteice (27-50%), extracte neazotate (22-30%), lipide (18-22%), vitamine (A, B1, B2, C, D, E, K, P) și săruri minerale. Calitățile boabelor le fac utilizabile în alimentația umană și animală. Pentru alimentația umană, s-au găsit multiple alternative – făina de soia în amestec cu cea de grâu formează o pâine foarte valoroasă, ca și diversele concentrate proteice care se regăsesc în preparate culinare, cu intenții de înlocuire a cărnii, laptelui și brânzeturilor. Uleiul de soia, cu utilizare umană și în alte activități, are producția dominantă în ansamblul grăsimilor vegetale.

Din punct de vedere agricol, în momentul de față, în managementul culturii de soia se manifestă două tendințe esențiale – extinderea suprafețelor cultivate cu soiuri cu potențial ridicat de producție și, bineînțeles, obținerea de producții mari de boabe la unitatea de suprafață.

Planta are exigențe ecopedoagrochimice speciale, este exigentă la condițiile de sol, preferă solul cu pH neutru-slab acid, cu textură lutoasă, lutonisipoasă, cu bun drenaj, cu humus mediu și bine aprovizionat (3-4%) și cu reprezentare bună a macro și microelementelor. Se încadrează în asolamente cerealiere, întrucât prin aportul de azot simbiotic, soia este o bună premergătoare pentru cerealele păioase (grâu, orz), cărora le lasă în sol 60-80 kg N s.a./ha, dar și pentru culturile de primăvară cu potențial ridicat de producție (sfeclă de zahăr, cartof, porumb).

Din punct de vedere agrochimic, soia este un model de prelucrare metabolică a azotului absorbit prin mai mulți parametri specifici:

  • are un aport important de C și N (din rădăcini și resturi vegetale cu 300 kg C/t, 16 kg N/t, C/N 21), cu o trecere a acestuia în substanțe humice sintetizate în proporție de 0,6-0,65 părți din total
  • aport de N fixat simbiotic și biomasă a microorganismelor – 54-56 kg N/t boabe
  • consum specific total – 77 kg N/t recoltă
  • aport specific de N cu microorganismele – 52 kg N/t recoltă
  • N remanent după cultura soiei – 25 kg N/t recoltă
  • aport de N în plante cu semințele: 50-52 g N/kg boabe

Această implicare a soiei în circuitul azotului relevă următoarele:

În primul rând, trecerea N organic din resturile celulozice (rădăcini cu nodozități și resturi după recoltare) în substanțele humice nou formate este la nivel de 0,6-0,65 părți din N organic, cu mult (spre comparație) sub cel al cerealelor păioase (cu 1,05-1,15 părți), ceea ce semnifică la soia o imobilizare în humus a azotului mult redusă și ca urmare acest element se regăsește disponibil pentru producția de soia. Prin acest mecanism la soia, N aflat la dispoziția plantelor și nu imobilizat în substanțe humice conduce la temporizarea reducerii conținutului de humus din soluri și implicit a celui organic.

Pentru a determina normalitatea acestui proces, se impun la soia fertilizări de bază și faziale echilibrate, dar în doze moderate, capabile să determine în primul rând formarea și activitatea nodozităților.

Fertilizarea la soia

Cultura are un consum specific – Cs kg/t N – 75 (60% din simbioză), P2O5- – 30, K2O – 40, CaO – 35, MgO – 15, S – 12.

Sisteme de fertilizare propuse (variante la alegere)

De bază: 

– 300 kg s.c./ha – NPK SOP – 15-15-15 + 12,8 SO3

– 300 kg s.c./ha – NPK + S + Mg – 14-14-14 + 4 MgO+ 7 SO3

– 300 kg s.c./ha – NPK MOP – 16-16-16

La semănat (starter):

– 100 kg s.c./ha 27-13-15-0

– 100 kg s.c./ha 20-20+Zn

– 100 kg s.c./ha CAN

Fertilizarea fazială:

– 250 kg s.c./ha 14-14+4 MgO + 7 SO3

– 150 kg s.c./ha NPK + S + Mg – 23-5-5 +4 MgO + 7 SO3

 – 150 NP+Zn – 20-20+Zn

Fertilizarea de bază și cea de la semănat realizează un aport efectiv de stimulare a formării nodozităților și activare a simbiozei, asigură răsărire uniformă și depășirea deficitului de apă frecvent la semănatul soiei.

Fertilizarea fazială precedă înfloritul, fenofaza de consum maxim de elemente nutritive și contribuie alături de fertilizarea de bază la realizarea producțiilor ridicate de 2,5-4 t/ha, în condiții de eficiență economică, evident cu respectarea și altor verigi tehnologice, dintre care combaterea buruienilor este esențială pentru soia.

Plata finală pentru anul de cerere 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 02 decembrie 2020, a demarat autorizarea plăților finale, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020.

Astfel, până la acest moment s-au autorizat la plată un număr de 113.390 fermieri cu suma totală de 94.402.342,72 euro, din care:

– 16.707.808,75 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 2.265.712,46 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 450.889,46 euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

APIA va continua efectuarea plăților aferente Campaniei 2020 în același ritm.

Fermierii depun la APIA Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, în cursul lunii decembrie 2020, se depun Cererile de acord pentru finanţare aferente schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2021, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, pe raza cărora sunt situate exploatațiile agricole pentru care se solicită ajutorul de stat, sau unde au fost depuse Cererile unice de plată în cadrul Campaniei 2020.

Beneficiari:

a) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, care sunt înregistraţi în Registrul agricol, Registrul fermelor, Registrul plantaţiilor viticole, alte evidenţe funciare, care exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

b) producătorii agricoli, persoane fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi/sau persoane juridice, grupuri de producători recunoscute sau organizaţii de producători recunoscute, după caz, care sunt înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor şi care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole;

c) organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare şi Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare, aşa cum sunt definite în Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

d) organismele/organizaţiile de cercetare, respectiv universităţile, institutele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare, al căror scop principal este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală şi de a-şi face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie

Persoanele fizice pot fi acceptate ca potențiali beneficiari ai prezentei scheme dacă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind acordul prealabil, dar nu mai târziu de data depunerii primei cereri trimestriale, se autorizează ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare.

Condiții de acordare în funcţie de sectorul/sectoarele vegetal, zootehnic şi/sau îmbunătăţiri funciare în care îşi desfăşoară activitatea:

a) să fie înscrişi în Registrul unic de identificare (RUI) al APIA (să deţină ID fermier);

b) să fie înscrişi în evidenţele APIA cu suprafeţele de teren pe care le exploatează sau în Registrul plantaţiilor viticole, după caz;

c) să fie înscrişi în Registrul agricol cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spațiile protejate (sere și solarii), precum și cu efectivele de bovine/ovine/caprine/porcine/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

d) să fie înregistraţi în Registrul naţional al exploataţiilor (RNE) al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor sau să deţină document de înregistrare/autorizare sanitară veterinară pentru porci/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

e) suprafeţele de teren pe care le exploatează să fie de minimum un hectar inclusiv, iar suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha,iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha și/sau după caz, să dețină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere și solare, pentru care se acordă schema de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Prin excepție, pentru ciuperci sa iau în considerare suprafețele din adeverințele emise de primării.

f) să exploateze/să deţină/să crească animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase în vederea obţinerii producţiei agricole pentru care solicită ajutorul de stat;

g) să utilizeze instalaţii de irigat acţionate cu motoare termice.

Cererea de acord prealabil se depune însoţită de următoarele documente:

a) copie a documentelor de identitate și a documentelor de înregistrare;

b) adeverinţă  aliberată de Primarie cu suprafețele agricole aflate în exploatare, inclusiv pentru spaţii protejate /cu efectivele de animale/păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

c) adeverinţă eliberată de către Oficiul Național al Viei și al Produselor Vitivinicole pentru suprafețele cu vie, după caz;

d) situația suprafețelor și a structurii estimative a culturilor pentru care solicită ajutorul de stat si/sau producția de ciuperci estimată;

e) copia documentului care atestă înregistrarea/autorizarea sanitară veterinară pentru porci/ păsări/familii de albine/viermi de mătase, după caz;

f) situația privind calculul efectivului rulat /mediu estimat  anual, în funcție de specie, întocmită de beneficiar;

g) dovada că solicitantul nu figurează ca debitor la organizaţiile de îmbunătăţiri funciare şi federaţiile de organizaţii de îmbunătăţiri funciare înscrise în Registrul naţional al organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, precum şi la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, furnizorul de apă şi de electricitate, după caz;

h) copie de pe contractul de irigaţii/furnizare a apei, după caz;

i) cantitățile de  motorină  pentru care se solicită ajutorul de stat sub formă de rambursare pentru sectorul îmbunătățiri  funciare;

j) angajamentul solicitantului persoana fizică  cu privire la autorizarea ca persoană fizică autorizată sau întreprindere individuală, conform OUG nr. 44/2008, cu modificările și completările ulterioare, conform modelului Anexa 5 din Ordin.

Acordul prealabil pentru finanţare prin rambursare se emite de către centrele APIA judeţene, în termen de cel mult 20 lucrătoare de la data  depunerii cererii de acord.

APIA primește Cereri inițiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (A.P.I.A.) informează că, în perioada 02 – 15 decembrie 2020 se depun, la Centrele judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia se află sediul social al solicitantului, Cererile iniţiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în sectorul creşterii animalelor pentru anul 2021, cereri avizate de către ANZ.

Cererea iniţială anuală pentru efectuarea serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

b) acreditarea  solicitantului pentru întocmirea şi menţinerea registrului genealogic al rasei pentru care solicită ajutorul de stat, eliberată de ANZ;

c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Cererea iniţială anuală de solicitare a ajutorului de stat pentru efectuarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

    a) dovada că solicitantul este persoană juridică, conform legislaţiei în vigoare;

    b) acreditarea  solicitantului  pentru  prestarea serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, eliberată de ANZ;

    c) lista microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici şi mijlocii beneficiare ale serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, avizată de ANZ, care va cuprinde: denumirea întreprinderii, adresa, CUI/CIF/CNP, după caz, codul CAEN, numărul unic de identificare a întreprinderii la APIA, numărul contractului de prestări servicii încheiat între prestator şi beneficiar, rasa şi numărul de animale care fac obiectul serviciilor, numărul de angajaţi şi cifra de afaceri, iar în cazul întreprinderilor noi, se va menţiona „întreprindere nou-înfiinţată”;

    d) copia contractului între deţinătorul registrului genealogic şi prestatorul serviciului de determinare a calităţii genetice a raselor de animale sau adeverinţă eliberată de ANZ, în cazul în care acesta este altul decât deţinătorul registrului genealogic, din care să rezulte contribuţia părţilor la realizarea obiectivelor programului de ameliorare;

    e) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, pentru anul de aplicare, avizată de ANZ.

Noi reglementări privind diminuarea risipei alimentare

În Ședința Guvernului din 27 noiembrie 2020 a fost aprobată o Hotărâre ce modifică alineatul 2 al articolului 6 din Normele metodologice de aplicare a Legii 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin HG nr.51/2019.

La data prezentei, în România, cadrul juridic aplicabil în vederea diminuării risipei de alimente  este reprezentat de Legea 217/2016 cu modificările și completările ulterioare.

În practică, în primul an de implementare, respectiv 2019, s-a constatat că efectele aplicării legii au fost scăzute din cauza unor disfuncționalități. Prin actul normativ aprobat astăzi în Ședința de Guvern se extinde sfera operatorilor economici receptori prin includerea băncilor de alimente –organizații specializate în transferul de alimente.

Astfel, se are în vedere eficientizarea măsurilor de aplicare a prevederilor Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, prin eliminarea limitării donării de alimente doar către consumatorul final.

Modificarea aprobată vizează creșterea volumului de alimente donate, în special către persoanele asistate social, întrucât acestea vor putea beneficia de produse alimentare donate.

 

Final de Campanie a plăților în avans pentru anul de cerere 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale anunță că Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a finalizat Campania de plăți în avans pentru beneficiarii care au depus Cerere unică de plată în anul 2020.

În conformitate cu Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/531 al Comisiei a fost stabilit nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale aferent Campaniei 2020, respectiv de până la 70 % în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală.

Astfel, au fost autorizați pentru plata avansului 731.459 fermieri, ceea ce reprezintă 97.85% din numărul fermierilor care au depus Cerere unică de plată în Campania 2020 și au fost declarați eligibili la plata avansului.

Suma totală autorizată la plată este de 1,43 miliarde euro, din care:

– 1,072 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

– 298,25 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

– 59,28 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național (BN1).

Plăţile finanțate din FEGA se efectuează la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, iar plăţile finanțate din FEADR la cursul de schimb de 4,7830 lei pentru un euro.

Dacă realizăm o comparație între avansul acordat în Campania 2019 (1,32 miliarde euro) și avansul acordat în Campania 2020 (1,43 miliarde euro), identificăm  o creștere în anul 2020 cu 110 milioane euro.

Misiunea noastră continuă! Începând cu 2 decembrie 2020, APIA demarează plata finală, ca diferență între cuantumul calculat și cuantumul acordat în avans pentru anul de cerere 2020. Astfel, asigurăm toți fermierii că motoarele APIA rămân turate la maximum pentru a continua autorizarea plăților finale în același ritm susținut.

Măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan aprobate în Ședința de Guvern

În Ședința Guvernului din 23 noiembrie 2020 a fost aprobată o Ordonanță de Urgență privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan.

La nivel național, în perioada 1 ianuarie – 13 octombrie 2020, au fost depuse 107.175 de cereri prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare terenurile agricole situate în extravilan, din care în perioada 1 aprilie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 69.459 de cereri, iar în perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020 au fost depuse 21.993 de cereri, aflate în curs de soluționare, pentru care au fost emise actele necesare perfectării contractelor de vânzare.

Aceste din urmă cereri, înregistrate până la 13 octombrie 2020, se vor finaliza prin încheierea contractelor de vânzare conform procedurii simplificate prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

Conform prevederilor actului normativ aprobat în Ședința de Guvern, cererile prin care se solicită afișarea ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, precum și cererile privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei de către titularul dreptului de preemțiune, se soluționează cu respectarea dreptului de preemțiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale, atestată prin avizul final emis de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru terenurile cu o suprafață mai mare de 30 hectare, respectiv direcțiile pentru agricultură județene, pentru terenurile cu o suprafață de până la 30 hectare, după caz.

În cazul în care titularii dreptului de preemțiune nu au manifestat, în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei, intenția de cumpărare a terenurilor ce fac obiectul ofertei de vânzare, autoritatea publică locală din raza unității administrativ-teritoriale unde se află terenul emite adeverința de liberă vânzare.

Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică până la data de 31 ianuarie 2021.

Avizele finale sau adeverințele de liberă vânzare se emit în maximum 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și sunt valabile până la 31 ianuarie 2021.

Subliniem că procedura prevăzută de prezenta ordonanță de urgență vizează soluționarea cererilor prin care a fost solicitată afișarea ofertei de vânzare pentru terenurile agricole situate în extravilan, înregistrate la autoritatea competentă în perioada 1 septembrie – 13 octombrie 2020, precum și a cererilor aferente privind comunicarea de acceptare a ofertei depuse în termen de 30 de zile de la afișarea ofertei de către titularul dreptului de preemțiune, însoțite de documente justificative, iar avizele și adeverințele emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență își păstrează valabilitatea.

Prelungirea termenului de aplicare pentru schema de ajutor de stat în sectorul creșterii animalelor

În Ședința Guvernului din 23 noiembrie 2020 a fost aprobată o Hotărâre prin care aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr.1179/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat în sectorul creşterii animalelor se prelungește cu 6 luni, respectiv până la data de 30 iunie 2021.

Potrivit alin.(4) al art.51 din  Regulamentul (UE) nr. 702/2014 al Comisiei din 25 iunie 2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare în sectoarele agricol şi forestier şi în zonele rurale ca fiind compatibile cu piaţa internă, în aplicarea articolelor 107 şi 108 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu modificările și completările ulterioare, „la încheierea perioadei de valabilitate a prezentului regulament, orice schemă de ajutoare exceptată în temeiul acestuia rămâne în continuare exceptată pe durata unei perioade de adaptare de şase luni”.

Reamintim că Hotărârea Guvernului nr. 1179/2014, cu modificările și completările ulterioare, reglementează o schemă de ajutor de stat, ce are ca obiectiv acoperirea costurilor administrative aferente întocmirii şi menţinerii registrului genealogic, precum şi a costurilor aferente testelor pentru determinarea calităţii genetice sau a randamentului genetic al şeptelului. Acest ajutor este furnizat sub formă de servicii subvenţionate crescătorilor de animale din speciile taurine, bubaline, ovine, caprine, porcine şi ecvine.

Schema de ajutor de stat se implementează de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură şi reţeaua sa teritorială.

Suma alocată pentru 2020 este de maximum 65 milioane lei, aferentă unui număr de aproximativ 30.000 beneficiari. În ceea ce privește anul 2021, solicitanții depun cererile inițiale anuale de solicitare a ajutorului de stat în perioada 1-15 decembrie 2020. După aprobarea bugetului pe anul viitor, suma pentru plata ajutoarelor de stat pentru anul 2021 se va aproba prin Hotărâre a Guvernului.

Zincul și borul în fertilizanți pentru culturile agricole

Aplicarea microelementelor nu este o practică uzuală în fertilizarea culturilor agricole și horticole și nu ține cont riguros de dependențe în legătură cu condițiile de sol și cerințele sau sensibilitatea plantelor la aceste tehnologii. Până în prezent, la noi, dar și în alte condiții, aplicarea microelementelor se leagă de a preveni sau chiar a corecta deficiențele acestora din sol sau din stările de insuficiență induse fie din cauza reacției, a carbonatării unor soluri și nu în ultimul rând, de efectele perturbatorii cauzate de excesul sau influențele unor macroelemente sau lipsa acestora, la care se mai adaugă și unii factori fizici, în ultimul timp deficitul hidric din sistemul sol-plantă, pe fondul unei secete pedologice de durată.

Normalitatea de luare a deciziilor în aplicarea microelementelor este de introducere a acestora în sisteme de fertilizare complexă în care să susțină enzimatic chimismul și metabolizarea elementelor primare și în acest cadru de macro- și microelemente să se valorifice rolurile și efectele specifice, particulare.

Zincul este esențial enzimatic în fotosinteză, în sinteza proteinelor și glucidelor, se implică în metabolismul fosfatic și fosforilarea hidraților de carbon. Activează hormonii de creștere ai plantelor. Reacția neutră și alcalină, excesul de CaCO3, ca și suprafosfatarea solurilor, pot deregla regimul de nutriție al zincului. Sunt plante de cultură sensibile la insuficiența de zinc: porumbul este specific cu consum mai ridicat din acest microelement, la fel leguminoasele pentru boabe, dar și hameiul, mărul, piersicul, părul, vița de vie.

Borul, comparativ cu toate microelementele, are și roluri plastice, constitutive, îl regăsim în țesuturi și pereții celulari, unde este un factor de menținere a integrității acestora. Enzimatic, este implicat în sinteza, transportul și depunerea glucidelor, în metabolismul lor, dar este activ și în sinteza proteinelor. Are un rol specific esențial în germinarea și viabilitatea polenului, favorizează înflorirea și fructificarea. S-au pus în evidență condiții ale dereglărilor în chimismul său, în sistemul sol-plantă – valorile extreme ale reacției îl dezavantajează, mediul acid îl fixează fără schimb pentru plante, iar solurile cu complex adsorbtiv slab reprezentat (prea nisipoase și cu conținut scăzut de humus) au rezerve slabe de bor. La fertilizări masive, mai ales cu K, se petrec dereglări datorate unui necesar mai mare de bor pentru culturi.

Sunt specii cu consum ridicat de bor și sensibile la insuficiența acestuia – sfecla de zahăr, rapița, floarea soarelui, lucerna, iar dintre legume, varza, conopida, țelina și pomii fructiferi măr, păr, piersic, precum și vița de vie.

Sisteme de fertilizare cu aplicarea microelementelor

În primul rând se au în vedere fertilizări numai pe fondul unor aplicări raționale de macroelemente. În anii precedenți se aveau în vedere unele îngrășăminte simple cu microelemente. Pentru Zn, ZnSO4 și chelații cu zinc, iar la B, boraxul și acidul boric. Tehnologiile de aplicare aveau în vedere doar aplicările foliare, deși factorii esențiali de eficiență a microelementelor aveau la bază corelările însușirilor solului cu necesarul plantelor, pe fondul unor fertilizări.

Recomandările actuale au în vedere pentru fertilizări de bază și faziale sortimente de îngrășăminte complexe de tip NP și NPK, îmbogățite cu microelemente:

  • pentru fertilizările de bază, se includ sortimentele NP+Zn – 20-20-0 + 0,05 Zn și NPK+S+Mg+B+Zn – 14-14-14 + 4 MgO + 7 SO3 + 0,05B + 0,05 Zn
  • pentru fertilizările faziale, se propun sortimentele NP+Zn – 20-20-0 + 0,05 Zn și sortimentul NPK+Ca+Mg+B+Zn – 23-9-9 + 0,5 CaO + 0,5 MgO + 0,05B + 0,05 Zn.

Dozele optime pentru microelementele menționate sunt:

  • pentru Zn – 8-10 kg Zn s.a./ha, care se pot majora numai la fertilizări intensive cu NPK și la plante mari consumatoare de Zn;
  • la B – 2,5-5 kg B s.a./ha, cu mici ajustări la plante mari consumatoare de B.

Fertilizările la sol cu sortimentele menționate pot fi susținute prin aplicări foliare: ZnSO4 – 0,2-0,5%, chelați cu Zn – 1-2,5 kg Zn/ha, la B – borax 0,2-0,4%.

La fertilizările cu complexe în care se introduc microelemente sunt necesare abordări tehnologice care să favorizeze interacțiunile pozitive ale macro și microelementelor, cu orientarea spre culturi agricole și horticole capabile să valorifice aceste interacțiuni prin eficiența producției și calității.