Un necesar diferențiat de îngrășăminte pentru fertilizările de bază din primăvară

Anul 2022 a debutat cu incertitudini privind diversitatea pieței de îngrășăminte cauzate de dinamica exagerat de mare a creșterilor de prețuri, cu dificultăți de achiziție a fertilizanților. Este astfel un cadru care poate determina prin efectele sale incertitudine, riscuri și instabilitate în producția vegetală. Dacă sporurile de producție (grâu, porumb, floarea soarelui, rapiță) din ultimii ani au fost atribuite unor condiții parțial favorabile, deci tehnologiilor, la capitolul îngrășăminte, gestionarea și bilanțul NPK se mențin încă sub nivelul necesarului pentru producții ridicate și stabile. Deficitul NPK accentuează consumul producțiilor vegetale și satisfacerea necesarului nutritiv pe seama rezervelor din sol, și mai puțin pe contribuția dozelor aplicate. De aceea, în situația unor deficite NPK, ca și a altor elemente, efectele negative se pot atenua printr-o repartizare mai judicioasă a resurselor fertilizante în cadrul sistemelor și asolamentelor practicate. Aici nu este lipsit de interes practic introducerea unor plante ameliorative (leguminoase sau leguminoase și graminee) sau chiar a fertilizării organominerale, în care resursa organică să fie asigurată fie din sortimentele de gunoi animalier (de diverse specii), fie de resturi vegetale prelucrate și îmbunătățite prin adaos de N sau NP anterior încorporării. Așa se pot economisi și mai ales rațional aplica și multitudinea de resurse minerale.

În fertilizările de bază:

  • pentru culturile tehnice (sfeclă de zahăr, floarea soarelui, cartof ș.a.), dat fiind consumul ridicat de NPK, se iau deciziile pentru aplicarea sortimentelor NPK (15-15-15, 16-16-16) sau NPK+ (14-14-14 + Mg + S), în doze de 300-350 kg s.c./ha + NP (27-13,5-0) sau NPK (25-5-10, 26-5-5, 16-8-16), în doze de 100-150 kg s.c./ha la semănat (starter). În aceste structuri și decizii, fertilizările faziale se pot realiza la aceste culturi cu 150-200 s.c./ha din sortimentele NPK din formulele starter sau cu 150-250 s.c./ha AN, CAN sau uree.
  • pentru porumb, la fertilizarea de bază se pot adopta fertilizări NP, NP+ (20-20-0, 20-20+Zn) cu 300 kg s.c./ha sau NPK (MOP) – 250 kg s.c./ha. La porumb, la aplicările faziale, se iau în calcul formule cu NP (27-13,5-0) sau AN sau CAN, cu 200-250 kg s.c./ha sau uree, cu 150 kg s.c./ha.

Pentru o raționalizare și bună gestionare a nutriției și a elementelor implicate, fertilizarea fazială trebuie promovată prin aplicare localizată, pe rând, la 5-8 cm de plante, lateral stânga sau dreapta și incorporare imediată cu lucrări de cultivație. Aplicarea localizată vizează și sortimentele starter (stânga, dreapta semințe și sub rândul de semințe) cu avantajul apropierii și determinării unei răsăriri rapide și uniforme.

  • pentru soia se iau în calcul intervenții fertilizante moderate și mai reduse, pentru a determina un efect de stimulare a nutriției la nivel de 150-200 kg NP s.c./ha (20-20-0, 20-20+Zn sau 200-250 kg s.c./ha NPK 15-15-15). Fertilizarea de bază la soia poate determina o activitate de stimulare microbiană rapidă și constantă după exigențele acestei culturi. Totdeauna la soia, fertilizarea de bază cu caracter nutritiv și biologic de stimulare a asigurat rezultate de producție superioare variantelor ce au susținut fie decizii de fertilizare minimă sau chiar fără îngrășăminte (care au contat de fapt mai mult pe fixarea simbiotică, fără a lua în seamă un necesar al acestei culturi și în P, K, Ca, S, Mo).

În condițiile acestui an, managementul fertilizanților constituie o responsabilitate specială, date fiind prețurile ridicate de achiziții ale acestor sortimente fertilizante.

Comentariile sunt închise.